Dilema nu este de ieri, de azi. Tot anul 2000 trambita producatorilor de paine anunta o criza iminenta. Dimpotriva, fostul ministru al agriculturii nega cu vehementa existenta vreunei crize. Ministrul Muresan afirma, in august 2000, ca Romania a obtinut o recolta de 4,4 milioane de tone de grau. Necesarul anual de consum al Romaniei este de aproximativ 4,5 milioane de tone. O mare necunoscuta este totdeauna, in Romania, rezerva de stat. In urma cu doi ani, Departamentul de Control al Guvernului a aratat existenta unei situatii financiare dubioase la Agentia Nationala a Rezervelor Statului. Adevarul este ca o situatie de criza, reala sau inventata, da apa la moara pescuitorilor in ape tulburi. Importatorii pot avea beneficii importante prin aducerea graului in tara. Angrosistii, chiar daca au intrat intr-un regim privat, incearca sa speculeze orice moment pentru a-si spori profitul. Adevarul este ca in Romania lantul producator agricol -angrosist- producator industrial se rupe la mijloc. In primul rand, in ultimii ani fermierii romani au fost defavorizati. Fara o subventie bine gandita, cu un sistem de irigatii aproape distrus si lucrand cu mijloace tehnice rudimentare, asociatiile agricole sunt inca departe de randamentul agriculturii europene.
In acelasi timp, calitatea productiei de grau a ajuns sa fie relativ scazuta. In al doilea rand, sistemul de colectare este, in continuare, intr-o faza empirica. Angrosistii de cereale incearca sa tina pretul graului cat mai jos, astfel incat taranii prefera sa foloseasca graul in gospodarie in loc sa-l vanda. Cu atat mai ciudata a fost decizia fostului guvern de a acorda prime pentru exportatorii de grau. Cu alte cuvinte, inainte de a sti cu siguranta ca nu exista o criza reala a graului, fostul Executiv a premiat exportatorii. Nici gesturile actualului Guvern nu au fost mai coerente. La inceputul guvernarii Nastase s-a spus ca, pentru a evita o criza a graului, este nevoie de un import de 300.000 tone de grau. Mai mult, s-a stabilit un import cu nume de telefon mobil – GSM – din Statele Unite.
Acest import trebuia sa se faca pe baza unui credit de 100 milioane de dolari, imprumut garantat, evident, de statul roman. In cele din urma, ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, a anuntat ca importul GSM nu va mai avea loc. Romania urmeaza sa se bazeze pe rezerva de stat, spune Sarbu. Ceea ce nu face decat sa ne aduca din nou in vechea dilema: este sau nu o criza a graului? Sigur este doar faptul ca un import de grau ar mai fi umflat cateva buzunare.