O altă molimă face ravagii. A lovit România. Mii de oameni sunt afectați

Pe lângă pandemia de coronavirus, o altă molimă face ravagii în România și nu numai. Mii de români se află într-o situație fără precedent, iar situația este dezastruoasă.

Pe lângă pandemie, românii se mai confruntă cu o molimă care face ravagii în întreaga țară. Potrivit ultimelor informații, 1,2 milioane de hectare sunt afectate de seceta de anul trecut.

În plus, culturile agricole care au supraviețuit au avut de suferit și din cauza păsărilor sălbatice care s-au înmulțit necontrolat. În același timp, fermierii așteaptă despăgubirile promise pentru pierderile suferite, care sunt destul de consistente.

De asemenea, potrivit Rador, seceta pedologică a afectat în proporție de 88% culturile agricole înființate în primăvara anului trecut, iar peste 13.300 de agricultorilor au raportat suprafețe considerabile de culturi compromise.

În același timp, potrivit datelor Direcției Agricole, din totalul de 155.000 de hectare însămânțate, în primăvara anului trecut, peste 136.000 de hectare au fost afectate de secetă. Distruse în proporție de 60 până la 80% au fost culturile de floarea-soarelui, porumb, mazăre și lucernă. 391 de persoane juridice și peste 12.000 de persoane fizice au raportat pagube estimate la peste 394 de milioane de lei.

Pe de altă parte, culturile însămânțate toamna trecută au avut parte de ceva precipitații în această iarnă, dar nu suficiente pentru a se restabili deficitul de umiditate din sol.

De menționat este faptul că, culturile care vor rodi în această primăvară ar putea avea soarta celor de anul trecut, care au fost afectate și din alt motiv: înmulțirea necontrolată a păsărilor sălbatice pe fondul interdicției de vânătoare.

Româii loviți de molimă își cer drepturile

Săptămâna trecută, reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), i-au transmis o scrisoare premierului Florin Cîțu.

Aceștia susțin că capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producţie nu poate fi asigurat fără măsuri de sprijin rapide, respectiv despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020.

În acest context,  Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare atrage atenţia asupra necesităţii adoptării bugetului consolidat, respectiv bugetului solicitat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care include şi sumele necesare efectuării plăţilor reprezentând despăgubiri pentru culturile de primăvară care au fost afectate de seceta pedologică a anului 2020.

„Referitor la situaţia fermierilor români afectaţi de seceta pedologică la culturile de primăvară, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare revenim în atenţia dumneavoastră pentru a ne exprima temerile cu privire la posibilitatea ca plata acestor ajutoare de stat să nu se realizeze în urma adoptării Legii bugetului de stat pentru 2021, respectiv bugetului solicitat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – MADR. Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul MADR în data de 26.01.2021 cu domnul ministru Adrian Oros, înţelegem că a fost transmis către Ministerul Finanţelor proiectul de buget MADR şi care include sumele necesare efectuării plăţilor pentru aceste despăgubiri. Tot din discuţiile cu domnia sa, am fost informaţi că au fost afectate aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ 1 miliard de lei”, se menţionează în documentul transmis de LAPAR.

Sursa citată mai precizează că reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare atrag atenţia că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plăţii acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafaţă de aproximativ 1 milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacităţii de reluare a ciclului de producţie.

„Înţelegem că Ministerul de Finanţe, în calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin şi taxe şi impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenţia că riscul major, în eventualitatea neaprobarării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plăţii acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafaţă de aproximativ 1 milion ha teren agricol, ca urmare a incapacităţii de reluare a ciclului de producţie. Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producţia medie multianuală au şi acum de achitat penalităţi cuprinse între 200 şi 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată pentru că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe”, susţine Alianţa.

În paralel, spune AAC, organizaţiile membre lucrează cu o companie privată, specializată, la conceperea şi punerea în piaţă a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situaţiile similare de despăgubiri, blocaje economice, riscul de lăsa terenurile necultivate şi de a trimite salariaţii în şomaj.

„Pentru menţinerea viabilităţii fermelor şi cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizaţi, achiziţionează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 şi nu au perspective de finanţare, singura lor şansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, în regim de urgenţă”, mai arată sursa citată.

Sursa foto: INQUAM Photos, Alex Nicodim