CCF: Regula care înlocuiește IMCA nu se aliniază cu doctrina politică a niciunuia dintre partidele din coaliție
Camera Consultanților Fiscali (CCF) apreciază decizia Guvernului de a abroga impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Instituția se arată însă surprinsă de noua propunere și a transmis, în acest sens, o adresă către Ministerul Finanțelor.
„În esență, noua regulă propusă de MF taxează suplimentar toate societățile din România care fac parte dintr-un grup național sau internațional, nu pentru lipsa lor de profitabilitate în România, ci pentru simplul fapt că derulează operațiuni economice și financiare în cadrul grupului, inclusiv de finanțare.
E ca și cum printr-un instrument fiscal “original” de tip ghilotină intervenim și chiar facem imposibilă funcționarea normală a celui mai utilizat model de business din întreaga lume, iar acest lucru contravine nu doar regulilor și principiilor consacrate și bine-cunoscute ale UE și OCDE, ci și altor tratate internaționale la care România este parte, inclusiv Tratatul de aderare la UE”, a declarat Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, actual președinte al Comitetului fiscal CCF.
Regula propusă nu mai funcționează ca o corecție pentru eventualele abateri ale unor contribuabili, ci se transformă într-un derapaj în domeniul legiferării fiscale, fără echivalent la nivel european sau internațional.
Analiza propunerii evidențiază, de asemenea, o situație neobișnuită: aceasta pare să nu fie în concordanță cu doctrina politică a niciunuia dintre partidele din coaliție:
- Perspectiva liberală: Măsurile propuse împiedică dezvoltarea economică și descurajează investițiile, contrazicând principiile liberale promovate de PNL;
- Perspectiva social-democrată: Propunerea nu se adresează doar multinaționalelor cu performanțe slabe în România, ci penalizează uniform atât investitorii români, cât și pe cei străini care își respectă corect obligațiile fiscale, ceea ce nu se aliniază cu doctrina PSD;
- Perspectiva echilibrului economic: Măsurile nu reflectă o abordare echilibrată de susținere a dezvoltării economice, un principiu fundamental pentru UDMR;
- Perspectiva echității sociale: Propunerile nu corespund criteriilor unei măsuri echitabile și nici spiritului justiției sociale, valori esențiale pentru USR.
Ar fi fost preluat un mecanism american
În nota de fundamentare a propunerii se face referire la procentul de 3% aplicat în SUA în cadrul BEAT (Base Erosion Anti-Abuse Tax), taxă reconfirmată recent prin OBBBA – One Big Beautiful Bill Act.
Pentru a clarifica dacă a fost preluat un mecanism american, considerat o bună practică, trebuie subliniat că orice comparație este nejustificată și nefundamentată. Diferența esențială constă în faptul că plafonul BEAT se calculează raportat la întreaga bază de cheltuieli deductibile ale unei companii, nu doar la cheltuielile de aceeași natură, așa cum prevede proiectul propus de Ministerul Finanțelor. În plus, suma care depășește acest plafon este impozitată la un nivel minim, nu la rata generală a impozitului pe profit.
“Cu alte cuvinte, propunerea Ministerului Finanțelor modifică radical formula de calcul, dar păstrează în mod artificial procentul de 3% din modelul american, utilizându-l într-un scop diferit față de mecanismul BEAT la care se face referire”, a declarat Adrian Luca, prim- vicepreședinte în Consiliul superior al CCF.
Chiar și în cazul plafonului de 3% aplicat în Polonia pentru așa-numitele profituri transferate, calculul ia în considerare întreaga masă de cheltuieli deductibile și se aplică exclusiv pentru tranzacții cu parteneri nerezidenți din jurisdicții fiscale necooperante sau cu impozitare foarte redusă, nu pentru toate tranzacțiile legitime și corecte cu toți afiliații, inclusiv cei rezidenți în România.
Astfel, propunerea Ministerului Finanțelor nu preia nici mecanismul american, nici pe cel polonez propriu-zis, ci doar procentul de 3%, aplicat însă printr-o formulă diferită și într-un scop complet distinct, generând efecte economice negative pentru România.
Efectele imprevizibile ale propunerii
Propunerea produce efecte imprevizibile, determinate de caracterul său excesiv de general, care nu ține cont de diferențele dintre sectoarele de activitate și nici de performanța economică a diferitelor categorii de contribuabili. În practică, aceasta conduce la creșterea semnificativă a sarcinii fiscale pentru companii, în special pentru cele cu modele de business integrate, ajungând în unele cazuri aproape de 50%, inclusiv pentru grupuri de firme formate de-a lungul timpului cu capital românesc. Astfel de efecte sunt complet contrare obiectivului declarat de creștere a conformării voluntare.
Pentru investitorii străini, propunerea poate fi cel puțin contrariantă: dacă nu aduc documente, pot deduce doar 50% din cheltuielile minore, cum ar fi pentru mașina de serviciu, în timp ce finanțările sau serviciile necesare dezvoltării filialei în România, aduse corect din grup, nu permit deducerea cheltuielilor, deși impozitul este plătit integral. Aceasta conduce la situații aberante în care investitorii sunt penalizați doar pentru apartenența la un grup.
În esență, propunerea riscă să descurajeze modelele de business integrate, larg utilizate în economia europeană și globală, prin restricționarea nejustificată a aplicării acestora în România.
CCF a precizat că efectul propus trebuie înțeles în adevărata sa dimensiune. Potrivit organizației, o companie care poate demonstra, prin documente și analize solide, că este mai avantajos sau chiar necesar să apeleze la împrumuturi din cadrul grupului – pentru că nu găsește pe piață un mix adecvat între valoare, preț și condiționalități – s-ar putea trezi în situația de a nu-și putea deduce costurile de finanțare.
În consecință, acest lucru ar însemna pierderea competitivității externe pentru companiile românești și blocarea accesului la finanțare pentru un număr semnificativ de firme serioase din România.
