Normele Codului fiscal zapacesc si lucrurile clare

Codului. „Cele mai multe modificari sunt facute fie ca urmare a faptului ca textul la care se refera normele s-a schimbat, fie in scopul clarificarii unor aspecte”, spune Gabriel Biris, avocat, partener la Haarmann Hemmelrath. „In general, as zice ca modificarile aduse normelor pot fi considerate o evolutie a reglementarilor existente”, mai spune Biris. In opinia sa, cel mai important aspect vizeaza introducerea unor instructiuni detaliate privind metodele de determinare a pretului de piata, in

Codului. „Cele mai multe modificari sunt facute fie ca urmare a faptului ca textul la care se refera normele s-a schimbat, fie in scopul clarificarii unor aspecte”, spune Gabriel Biris, avocat, partener la Haarmann Hemmelrath. „In general, as zice ca modificarile aduse normelor pot fi considerate o evolutie a reglementarilor existente”, mai spune Biris. In opinia sa, cel mai important aspect vizeaza introducerea unor instructiuni detaliate privind metodele de determinare a pretului de piata, in cazul tranzactiilor intre entitati afiliate, ceea ce ar usura viata acestor companii. „Desi Romania are astfel de reguli de foarte mult timp, nu putem vorbi despre aplicarea lor in practica. Prin introducerea in norme a descrierii metodelor de stabilire a preturilor de transfer, Finantele nu fac decat un prim pas in aceasta directie”, apreciaza Biris. Gabriel Biris avertizeaza ca, pentru a putea pune in aplicare ceea ce singur a stabilit, Ministerul Finantelor va trebui sa isi pregateasca oameni si, mai cu seama, sa puna la punct bazele de date care sa permita o evaluare corecta, prin comparare, a practicilor pietei libere – adica a tranzactiilor. si Cristian Parvan, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, avertizeaza asupra haosului si a abuzurilor care pot fi generate de aplicarea defectuoasa a acestor prevederi. „Prin Codul fiscal, reprezentantilor Finantelor lasa inspectorilor fiscali posibilitatea de a reconsidera evidentele contabile ale intreprinderilor. Daca acestia nu au o baza de date care sa le arate cat a fost pretul la ulei, spre exemplu, ei pot lua o decizie arbitrara si pot pune o firma sa plateasca fara ca ea sa aiba vreo vina, doar pentru ca pretul cu care aceasta a achizitionat uleiul nu coincide cu pretul pe care l-a obtinut inspectorul Dumnezeu stie de unde”, spune Parvan. Vicepresedintele AOAR considera ca pretul de transfer ar putea fi „rezolvat” mai lesne prin fiscalitate decat prin inspectiile reprezentantilor Fiscului.
Normele impart piata in doua
Din „piata” se aude zanganit de sabii, oamenii de afaceri avand fiecare, in functie de domeniul in care activeaza, de reprosat ceva modificarilor propuse la Codul fiscal.Astfel, patronii din turism sunt nemultumiti de faptul ca normele nu aduc modificari notabile in domeniul lor. „Nu clarifica nimic. Ceea ce este trecut acolo, faceam si noi inainte”, ne declara Daniel Vasilescu, presedintele Federatiei Patronatelor din Turism. Cornel Gaina, reprezentant ANAT, spune la randul lui ca mai important este ca turismul sa fie tratat separat si sa inceteze „asimilarea sa cu industria”. „Ar fi necesar sa avem prevederi distincte, in asa fel incat noi sa nu gresim, iar cei care ne controleaza sa nu mai poata comite abuzuri, pentru ca aplicarea prevederilor o face fiecare asa cum intelege”, spune Cornel Gaina. Pe de alta parte, reprezentantul Asociatiei Cazinourilor din Romania, Sorin Constantinescu, se plange de faptul ca in proiectul normelor s-a reintrodus o prevedere care fusese eliminata din Cod. Astfel, potrivit proiectului, platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel incat sa poata determina castigul realizat de fiecare persoana fizica la sfarsitul zilei. „Noi am fost exceptati de aceasta obligatie din ianuarie, de cand a inceput aplicarea Codului fiscal. Nu putem sa ne conformam acestei prevederi”, declara Sorin Constantinescu. Directorul Grand Casino arata ca, intr-un cazinou, intra zilnic 200-500 de clienti. Sumele pe care acestia le joaca nu pot fi urmarite, pentru ca lucratorii din cazinou nu cunosc cu cati bani a venit clientul sau cu cati bani pleaca. „Banii sunt transformati in jetoane la masa de joc, fiecare joaca cat timp doreste, iar noi nu putem sa avem o evidenta a castigului fiecarui jucator la finele zilei”, se justifica Sorin Constantinescu.Noutati mai aduce proiectul si in privinta know-how-ului. „In contractul de know-how, vanzatorul accepta sa impartaseasca cunostintele si experienta sa cumparatorului, astfel incat cumparatorul sa le poata folosi in interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp, vanzatorul nu joaca nici un rol in aplicarea cunostintelor puse la dispozitia cumparatorului si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora”, se spune in proiect.Tot ca element de noutate se mai prevede ca acest tip de contract difera de contractul de prestari servicii, in care una din parti se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte. „Noile prevederi privind know-how-ul sunt menite sa duca la o mai buna intelegere a acestui termen si, deci, la corecta incadrare a unor servicii prestate de nerezidenti in Romania ca prestare de servicii, supusa impozitarii, sau ca redevente”, ne explica Gabriel Biris.Comentarii am mai intalnit si la „practicieni”, contabilii fiind nemultumiti de legislatia mult prea stufoasa. Acestia spun ca nu au timp fizic sa se puna la curent cu toate modificarile, pentru ca succesiunea reglementarilor este prea rapida.