DNSC avertizează asupra noilor metode de fraudă
În ultimele luni, tot mai multe companii din România se confruntă cu o formă modernă de înșelătorie: folosirea imaginilor create artificial pentru a fabrica reclamații. În locul unor fotografii reale, fraudatorii generează prin inteligență artificială poze care par autentice și care prezintă produse „defecte”, mâncare „nepregătită”, zone „nesanitare” sau alte situații menite să pună afacerea într-o lumină nefavorabilă.
Aceste materiale sunt trimise direct administratorilor sau postate pe rețelele sociale, însoțite de amenințări, solicitări de despăgubiri sau presiuni pentru acordarea unor beneficii nejustificate. Ținta acestor acțiuni este afectarea imaginii publice a firmei și, în unele cazuri, obținerea de avantaje financiare prin șantaj.
Metode pentru protejarea companiilor
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) recomandă prudență și verificări temeinice înainte ca un antreprenor să reacționeze la o reclamație însoțită de imagini:
-
Verificarea autenticității fotografiilor înainte de a formula un răspuns.
-
Solicitarea de informații clare legate de momentul incidentului: ora, numărul comenzii, masa, bonul fiscal. Cei care încearcă să înșele evită să ofere context concret.
-
Evitarea compensațiilor rapide, până la o analiză internă care să confirme dacă situația este reală.
-
Evaluarea contului de pe care vine sesizarea: profilurile abia create, anonime sau fără activitate sunt motive de precauție.
-
Raportarea tentativelor suspecte pe platforma oficială a DNSC, pnrisc.dnsc.ro, precum și pe site-ul InfoCons.
-
Instruirea personalului pentru recunoașterea manipulărilor vizuale. DNSC pune la dispoziție atât un ghid, cât și un test special conceput pentru identificarea deepfake-urilor.
DNSC și InfoCons colaborează pentru a proteja atât mediul de afaceri, cât și consumatorii. Cele două instituții oferă sprijin companiilor, încurajând reacții informate și responsabile în fața tentativelor de fraudă care folosesc tehnologie avansată.
Un exemplu în acest sens este Pizzeria Giuseppe, din Cluj-Napoca, care a publicat pe Facebook o astfel de întâmplare. Localul arată că există ”clienți” care trimit imagini cu produse prezentate ca fiind „arse”, „deteriorate” sau livrate necorespunzător, fără ca pozele să aibă legătură cu comenzile reale.
Reprezentanții localului au observat inclusiv repetarea unor aceleași fotografii, semn că acestea nu provin din comenzile proprii. Mai grav, în ultima perioadă au apărut și imagini generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, create special pentru a simula probleme inexistente.
Locatarii de bloc, vizați de o nouă schemă de fraudă
Un val de tentative de fraudă lovește în special românii care locuiesc în imobile colective. Atacatorii folosesc o metodă tot mai des întâlnită: transmiterea unor facturi fabricate în numele companiilor de utilități, cu scopul de a obține acces la datele bancare ale victimelor.
Documentele false par deseori autentice și sunt prezentate ca fiind emise de furnizori de electricitate, apă, gaze sau servicii de internet. Mesajele ajung fie prin e-mail, fie prin SMS sau platforme sociale, însoțite de avertismente menite să inducă panică — restanțe inexistente, regularizări urgente sau amenințări cu deconectarea de la rețea.
Victima este îndemnată să achite de urgență o sumă pretins datorată, prin intermediul unui link atașat. Accesarea acestuia conduce către pagini web falsificate, concepute pentru a copia interfața oficială a furnizorului. Odată introduse datele bancare, atacatorii preiau controlul contului, iar banii sunt retrași imediat. În multe cazuri, fondurile sunt transferate rapid în afara țării, ceea ce face recuperarea lor extrem de dificilă.
Pentru a evita capcanele, experții în securitate cibernetică recomandă:
-
Nu efectuați plăți pornind de la mesaje primite din surse neoficiale sau suspecte.
-
Verificați situația reală a facturilor doar prin conturile oficiale ale furnizorilor sau contactând direct serviciul de relații cu clienții.
-
Analizați atent adresele web către care sunteți redirecționați; site-urile frauduloase au deseori erori în denumire, elemente lipsă sau detalii care nu se regăsesc pe platformele legitime.
