Cum resimt românii scumpirile din 2025
Viața de zi cu zi a românilor a fost redefinită de majorările de prețuri și de creșterea costurilor fixe. Facturile la energie au ajuns la niveluri record, prețurile alimentelor și serviciilor sunt mai mari, iar cheltuielile pentru transportul personal au crescut semnificativ. Pensionarii și familiile cu venituri reduse sunt cele mai afectate, iar mulți trebuie să-și planifice atent fiecare achiziție.
În contextul inflației ridicate și al creșterii costurilor, mulți români constată că salariile lor nu mai acoperă cheltuielile zilnice. Salariul mediu net a urcat la 5.387 de lei în august 2025, cu 4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când era de 5.158 de lei. În termeni reali, însă, puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 5%, ceea ce înseamnă că aceleași venituri permit achiziții mai reduse sau impun compromisuri în buget.
Inflația și majorarea unor taxe au amplificat presiunea asupra românilor. Potrivit statisticilor oficiale, prețurile produselor alimentare au crescut în medie cu 7,9%, cele nealimentare cu 11,1%, iar serviciile cu 10,4%. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la facturile de energie, care au urcat cu 69% în septembrie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Această situație a determinat ajustări semnificative în comportamentul de consum. Românii devin mai atenți la ceea ce pun în coș, preferând produse mai ieftine sau promoții, și reduc risipa alimentară. În paralel, anumite categorii de produse, precum dulciurile sau țigările, sunt cumpărate mai rar sau eliminate complet din coșul zilnic.
„Chiar dacă salariile au înregistrat o creștere nominală în ultimele luni, puterea de cumpărare a românilor rămâne sub presiune, din cauza scumpirilor accelerate la alimente, energie și combustibili. Mulți ajung să cheltuie mai mult pentru aceleași produse sau chiar să reducă achizițiile necesare, ceea ce schimbă semnificativ modul în care gospodăriile își gestionează bugetul,” spune Rareș B., economist din Oradea, pentru Capital.
Creșterile de preț la combustibili contribuie, de asemenea, la reducerea disponibilității financiare pentru alte cheltuieli. După majorarea accizelor, prețul benzinei a depășit 7,47 lei litrul, iar motorina a ajuns la 7,78 lei litrul, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și influențează indirect prețurile altor bunuri și servicii.
Modificarea comportamentului de cumpărare la români
Schimbările în modul în care românii fac cumpărături sunt vizibile și măsurabile. Datele arată că, deși volumul bunurilor de larg consum achiziționate a crescut ușor, valoarea totală cheltuită nu a ținut pasul cu inflația. Aceasta indică faptul că oamenii cumpără mai mult, dar optează pentru produse mai ieftine, mărci proprii sau articole aflate la promoție, ceea ce permite creșterea volumului fără creșterea proporțională a valorii totale.
Din cauza prețurilor ridicate, mulți români au redus sau eliminat anumite produse de pe lista de cumpărături. Țigările și dulciurile sunt printre cele mai afectate categorii, în timp ce alimentele gata preparate, legumele și fructele continuă să fie achiziționate.
„Suntem nevoiți să devenim extrem de cumpătați. Învățăm să avem grijă de fiecare bănuț, să urmărim oferte și nu mai risipim nimic. Dacă mergi la magazin cu 100 de lei, aproape că nu mai poți cumpăra nimic din cât ai nevoie, așa că ne luăm strict ce ne trebuie și încercăm să gătim acasă pentru a nu cheltui prea mult. Rețete simple, nu vă imaginați că ne îmbuibăm”, spune Cornelia B., pensionară din Oradea, pentru Capital.
Această adaptare a comportamentului de consum reflectă o strategie de gestionare a bugetului mai eficientă. Consumatorii devin raționali, verifică promoțiile și aleg magazinele cu oferte mai bune, consolidând poziția marilor lanțuri de retail și diminuând importanța comerțului tradițional.
În prima jumătate a anului, cheltuielile pe bunuri de larg consum au crescut cu 4,3% față de perioada similară a anului 2024. Totuși, presiunea inflației reduce efectul real al acestor achiziții, iar românii sunt nevoiți să prioritizeze și să facă compromisuri în privința altor categorii de cheltuieli.
Impactul inflației asupra costului vieții românilor
Inflația anuală a înregistrat creșteri constante în ultimele luni, urcând de la 5,7% în iunie la 7,8% în iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Creșterile s-au reflectat în toate segmentele de consum, dar cele mai mari majorări s-au înregistrat la energie și la anumite categorii de alimente.
Analiza comparativă a prețurilor arată că, în intervalul iulie 2024 – iulie 2025, produsele alimentare s-au scumpit în medie cu 7,67%. În mod particular, fructele s-au scumpit cu aproape 40%, conservele de fructe cu aproape 28%, legumele și conservele de legume cu 16%, iar cacao și cafeaua cu 14,27%.
„Se simte din ce în ce mai mult cum se duc banii fără să mai rămână ceva în plus la finalul lunii. Trebuie să te gândești de două ori înainte să cumperi orice, să lași deoparte lucruri pe care înainte le luam fără să clipesc. Toată lumea caută oferte, compară prețuri și încearcă să nu risipească, pentru că altfel ajungi să nu mai ai pentru necesitățile de bază,” spune Ionuț B., manager, pentru Capital.
Aceste majorări au determinat modificări în obiceiurile de consum, conform unui sondaj recent: 36,7% dintre români au renunțat la ieșirile în oraș, 24,3% și-au redus frecvența achizițiilor de haine, iar 21,4% au amânat vacanțele. Totodată, 29% au ales produse de brand inferior, 20,3% au amânat achizițiile importante precum casă sau mașină, doar 3,3% nu au fost nevoiți să facă ajustări, iar 8% intenționează să implementeze măsuri de reducere a cheltuielilor.
Facturile la energie și combustibili, principalul factor de presiune
Cele mai semnificative creșteri au avut loc la energia electrică și gaze. În septembrie 2025, costurile au urcat cu aproape 70% față de aceeași perioadă a anului trecut, după încheierea schemei de plafonare. Aceasta a dus la facturi duble pentru multe gospodării și creează incertitudini privind bugetele pentru sezonul rece.
Majorările de preț la combustibili completează presiunea asupra consumatorilor. Prețul benzinei și al motorinei afectează nu doar transportul personal, ci și costurile indirecte ale alimentelor și serviciilor.
Aceste evoluții indică faptul că, deși românii au mai mulți bani nominal, realitatea economică îi obligă să-și ajusteze stilul de viață și comportamentul de consum. Cheltuielile devin mai planificate, iar alegerea produselor este dictată mai mult de preț decât de preferințele personale.
