Afirmaţiile despre SRI au fost făcute într-un context în care liderul statului a subliniat importanţa unei reforme reale în conducerea instituţiilor cheie din sistemul de securitate naţională.
”Cineva a care lucrat cu oameni de-a lungul timpului, adică are o experienţă profesională şi cineva din zona civică”, a declarat Nicuşor Dan.
Întrebat despre profilul pe care îl consideră potrivit pentru a prelua conducerea SRI, şeful statului a subliniat că îşi doreşte o persoană care a avut o carieră activă în contact direct cu oamenii, având experienţă profesională consistentă. Acesta a precizat că, în opinia sa, este esenţial ca viitorul conducător al serviciului să nu provină neapărat din structurile militare sau politice, ci să vină din zona societăţii civile.
Către SRI: Statul român are restanţe mari la anticorupţie
Cu o zi înainte, preşedintele a exprimat public nemulţumirea faţă de progresele României în domeniul combaterii corupţiei, declarând că „statul român are restanţe foarte, foarte mari”. În acest context, el a reiterat nevoia ca SRI să fie condus de o persoană civilă, sugerând totodată că o schimbare ar putea fi necesară şi în conducerea Serviciului de Informaţii Externe (SIE).
Preşedintele a dat de înţeles că, în absenţa unei reforme reale, încrederea în instituţiile de securitate ar putea fi afectată. Din perspectiva sa, un director provenit din societatea civilă ar putea aduce un plus de transparenţă şi o viziune mai apropiată de cetăţeni.
Rolul SIE în securitatea naţională şi internaţională
În paralel cu discuţiile despre SRI, a fost adusă în atenţie şi activitatea Serviciului de Informaţii Externe. SIE are ca principală misiune colectarea de informaţii din afara ţării care sunt relevante pentru securitatea naţională. Instituţia desfăşoară operaţiuni strategice şi avertizează autorităţile în legătură cu riscuri externe, fiind parte integrantă a comunităţii de intelligence naţionale şi internaţionale.
SIE cooperează cu structuri similare din alte ţări, contribuind atât la securitatea României, cât şi la cea europeană şi aliată. Această cooperare implică schimburi de informaţii, participări la operaţiuni comune şi contribuţii la evaluările strategice de securitate.
Preşedintele a lăsat să se înţeleagă că reformarea conducerii acestor instituţii nu vizează doar schimbarea numelor din fruntea lor, ci şi o schimbare de paradigmă în raport cu nevoile actuale ale societăţii.
