Nicușor Dan, mesaj pentru Donald Trump la 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie: România este un aliat de nădejde al SUA

Președintele Nicușor Dan a publicat în The Washington Times un articol de opinie dedicat împlinirii a 25 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Șeful statului vorbește despre solidaritatea României cu Statele Unite, sacrificiul militarilor români și relația strategică dintre București și Washington, transmițând totodată un mesaj direct președintelui Donald Trump.

Textul, intitulat „When all Romanians were Americans for a day” („Când toți românii au fost americani pentru o zi”), evocă atacurile care au lovit Statele Unite în urmă cu un sfert de secol și consecințele acestora asupra securității internaționale.

Nicușor Dan: Când toți românii au fost americani pentru o zi

Președintele României evocă atentatele din 11 septembrie 2001 și solidaritatea manifestată atunci de România față de Statele Unite, subliniind că atacurile au demonstrat că granițele și distanța nu mai pot garanta securitatea. Președintele amintește participarea militarilor români la operațiunile desfășurate alături de americani și sacrificiul celor care nu s-au mai întors acasă.

Totodată, reafirmă că România este „un aliat de nădejde” al SUA și transmite un mesaj direct lui Donald Trump, susținând că securitatea Europei depinde de angajamente mai puternice ale aliaților și de o împărțire mai echitabilă a poverii. Șeful statului afirmă că Bucureștiul vrea să aprofundeze cooperarea cu Washingtonul în domeniul apărării, energiei și tehnologiei și amintește sprijinul acordat în acest an prin Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.

„Când toți românii au fost americani pentru o zi. O legătură de nezdruncinat, o iubire comună pentru libertate

În urmă cu douăzeci și cinci de ani, într-o dimineață senină de septembrie, teroarea a lovit New York-ul, Washingtonul și câmpurile din Pennsylvania.

O zi care părea ca oricare alta s-a transformat într-un reper istoric. A fost o zi a tragediei, a doliului și a comemorării, atât în Statele Unite, cât și în toate colțurile lumii. În același timp, a fost o zi a solidarității, a acțiunii și a reafirmării valorilor pe care cu toții le prețuim și le împărtășim.

La 11 septembrie, întreaga lume, șocată de uciderea atâtor oameni nevinovați, a fost martora felului în care o națiune a ieșit din tragedie cu o forță și o energie reînnoite. Oră după oră, în zilele și nopțile care au urmat, valorile fundamentale ale spiritului american s-au manifestat prin nenumărate acte de eroism, generozitate, ingeniozitate și leadership.

Atacurile lașe urmăreau să demoralizeze și să umilească. În schimb, ele au arătat întregii lumi că sufletul unei națiuni, curajos, vizionar și plin de compasiune, era la fel de viu și de puternic precum fusese la Saratoga, Gettysburg sau Omaha.

Acea dată istorică a avut și o semnificație personală pentru mine. La fel ca mulți dintre concetățenii mei români, chiar și după 25 de ani încă simt oroarea, revolta și indignarea pe care le-am trăit cu toții în fața acelor atrocități. Îmi amintesc momentul în care am realizat că atacurile nu erau îndreptate doar împotriva unei țări, ci împotriva valorilor care unesc toate societățile libere.

În urma atentatelor de la 11 septembrie s-a întâmplat un lucru remarcabil. Omenirea a înțeles că durerea unei națiuni poate deveni durerea tuturor națiunilor. În acea zi fatidică, oamenii liberi de pretutindeni au fost alături de America. Într-un sens cât se poate de real, toți românii au fost americani pentru o zi.

Acel sentiment a avut consecințe profunde. Atacurile au spulberat iluzia că granițele sau distanța pot garanta securitatea. Dacă terorismul putea lovi inima financiară și culturală a celei mai importante democrații a lumii, atunci putea lovi oriunde.

Lecția a fost dură și limpede: un atac împotriva unuia putea deveni un atac împotriva tuturor.

Sunt mândru că noi, românii, am înțeles imediat această lecție și că, de atunci, am acționat cu hotărâre în spiritul ei. Atunci când America și-a chemat aliații și partenerii în lupta împotriva terorismului, România a răspuns. Soldații, aviatorii, marinarii, ofițerii de informații și diplomații noștri au stat și continuă să stea umăr la umăr cu omologii lor americani în lupta pentru apărarea valorilor noastre comune, a modului nostru de viață și a idealurilor pe care se întemeiază civilizația noastră.

Începând din 2002, România a devenit un participant activ la eforturile coaliției în mai multe teatre de operațiuni și misiuni importante. Mii de militari români au servit cu curaj și demnitate, iar mulți au plătit un preț greu. Unii nu s-au mai întors niciodată acasă. Sacrificiul lor face parte din istoria alianței noastre.

Sprijinul României nu a izvorât doar din obligațiile asumate în cadrul alianțelor, ci și din convingere. Din propria noastră istorie știm că libertatea este prețioasă și fragilă. Știm că societățile democratice trebuie să rămână unite atunci când sunt amenințate.

Mesajul meu către America și către președintele Trump începe și se încheie întotdeauna astfel: România este mândră să fie un aliat de nădejde al Statelor Unite. Românii înțeleg că relația noastră are o semnificație specială, înrădăcinată în istorie și în experiențele pe care le împărtășim.

Onorăm Statele Unite pentru rolul lor decisiv în încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și pentru leadershipul manifestat în lupta care a durat decenii pentru ridicarea Cortinei de Fier, ce a divizat continentul nostru timp de generații.

Acest leadership continuă și astăzi prin convingerea președintelui Trump că pacea în Europa se bazează pe angajamente mai puternice din partea aliaților și pe o împărțire mai echitabilă a poverii.

Legătura specială dintre țările noastre dăinuie. Fie că este vorba despre sprijinirea misiunilor Alianței sau despre aprofundarea cooperării în domeniul apărării, energiei și tehnologiei, România rămâne ferm angajată în dezvoltarea și extinderea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

La începutul acestui an, am demonstrat încă o dată acest angajament, facilitând rapid și public cerințele operaționale americane pentru Operațiunea „Epic Fury”, prin intermediul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, subliniind astfel hotărârea noastră de a fi alături de Statele Unite atunci când securitatea colectivă impune acțiune.

În 2026 marcăm 250 de ani de când un grup restrâns de oameni, reuniți la Philadelphia, și-au pus semnăturile pe ideea că libertatea îi aparține fiecărei ființe umane prin drept. În urmă cu douăzeci și cinci de ani, acelei idei i s-a răspuns prin foc. Turnurile Gemene s-au prăbușit; cuvintele nu.

Libertatea nu este abandonată în vremuri de încercare. Atunci își arată adevărata forță. Pusă la încercare de adversitate, ea nu poate fi învinsă de teroare, ci nu poate decât să devină mai puternică.

Numai acționând în solidaritate, cu vigilență și hotărâre, putem garanta că promisiunile luminoase și universale făcute de Părinții Fondatori cu secole în urmă vor rămâne la îndemâna tuturor, asemenea unei zile senine de septembrie la New York, pe care nicio violență nu o poate cufunda vreodată în întuneric”.

Ce s-a întâmplat pe 11 septembrie 2001

Atentatele din 11 septembrie 2001 reprezintă cel mai grav atac terorist produs pe teritoriul Statelor Unite. Patru avioane comerciale de pasageri au fost deturnate de 19 membri ai rețelei teroriste Al-Qaida.

Primul atac a avut loc la ora locală 8:46, când zborul American Airlines 11 a lovit Turnul de Nord al complexului World Trade Center din New York. La început, imaginile au creat impresia unui accident aviatic.

Doar 17 minute mai târziu, la ora 9:03, zborul United Airlines 175 a lovit Turnul de Sud. Impactul, transmis în direct de televiziuni, a confirmat că Statele Unite se confruntau cu un atac coordonat.

La ora 9:37, un al treilea avion deturnat, American Airlines 77, a lovit Pentagonul, sediul Departamentului american al Apărării, în apropiere de Washington.

Cel de-al patrulea avion, United Airlines 93, nu și-a mai atins ținta. După ce au aflat despre atacurile din New York și Washington, mai mulți pasageri și membri ai echipajului au încercat să îi înfrunte pe teroriști și să recâștige controlul aeronavei. Avionul s-a prăbușit la ora 10:03 într-un câmp din Pennsylvania.

Turnurile Gemene s-au prăbușit în mai puțin de două ore

Turnul de Sud al World Trade Center s-a prăbușit la ora 9:59, la mai puțin de o oră după ce fusese lovit. Turnul de Nord s-a prăbușit la ora 10:28.

Imaginile cu avioanele care lovesc clădirile, oamenii care încearcă să fugă din Manhattan și Turnurile Gemene care se prăbușesc au fost transmise în direct în întreaga lume și au devenit unele dintre imaginile definitorii ale începutului de secol XXI.

În total, 2.977 de victime au fost ucise în atentatele din 11 septembrie, fără a-i include pe cei 19 teroriști. Printre victime s-au numărat pasagerii și membrii echipajelor avioanelor, angajați și vizitatori aflați în World Trade Center și Pentagon, dar și sute de pompieri, polițiști și membri ai echipelor de intervenție.

Consecințele asupra sănătății au continuat mult după atacuri. Praful, fumul și substanțele toxice eliberate la World Trade Center au fost asociate ulterior cu numeroase afecțiuni în rândul supraviețuitorilor și al persoanelor care au participat la intervențiile și operațiunile de recuperare.

Atentatele au schimbat politica de securitate a Statelor Unite

Atacurile au produs schimbări majore în politica externă și de securitate americană. Statele Unite au lansat războiul împotriva terorismului, iar în octombrie 2001 au început operațiunile militare în Afganistan, unde regimul taliban oferea adăpost conducerii Al-Qaida.

Pentru prima dată în istoria NATO a fost invocat Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, potrivit căruia un atac armat împotriva unui stat aliat este considerat un atac împotriva tuturor.

România, care la momentul atentatelor nu era încă membră NATO, s-a alăturat eforturilor conduse de Statele Unite. La 19 septembrie 2001, Parlamentul României a aprobat acordarea dreptului de survol și de utilizare a unor facilități pentru aeronavele americane și ale coaliției internaționale.

În anii următori, România a trimis militari în Afganistan și a contribuit cu personal, aeronave și echipamente la operațiunile internaționale. România a devenit membră NATO în 2004.