Nereguli grave la întreprinderile de stat din Republica Moldova. Comisia de anchetă a descoperit proprietăți neînregistrate și achiziții suspecte

Președintele Comisiei de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat din Republica Moldova, deputatul Dinu Plîngău, susține că principalele probleme identificate nu sunt legate, în majoritatea cazurilor, de salarii mari, ci de remunerații și bonusuri excesive, proprietăți neînregistrate sau administrate defectuos și achiziții realizate fără licitații ori în condiții suspecte.

Nereguli la întreprinderile de stat din Republica Moldova

În acest context, Comisia intenționează să propună modificări legislative referitoare la declararea averilor de către manageri, inventarierea patrimoniului statului și radierea întreprinderilor care există doar pe hârtie. De asemenea, vor fi solicitate rapoarte privind sesizările depuse la instituțiile de drept, iar audierile privind cazuri concrete vor continua.

Potrivit lui Dinu Plîngău, raportat la situația de pe piața muncii, salariile din întreprinderile de stat nu sunt mari în majoritatea cazurilor. Există însă câteva excepții reprezentate de întreprinderi care se află de mai mulți ani în atenția publică atât din cauza numeroaselor scandaluri, cât și a importanței lor.

Printre acestea se numără MoldATSA, Aeroportul Internațional Eugen Doga, Energocom, Moldtelecom și Metalferos, precum și alte companii, potrivit ZDG.

Problema identificată de președintele Comisiei este legată în special de remunerațiile suplimentare, premii și numărul de poziții în care poate activa aceeași persoană.

În cazul unui salariu lunar de aproximativ 60.000 de lei, de exemplu, trei prime anuale echivalente cu câte un salariu ar însemna un venit suplimentar de 180.000 de lei, la care se pot adăuga și alte bonusuri. În același timp, Plîngău consideră că un administrator profesionist al unei companii mari nu poate fi menținut într-o funcție cu un venit de 20.000 de lei, iar managerii capabili să aducă performanță trebuie atrași inclusiv printr-un venit decent, cu condiția respectării regulilor și evitării abuzurilor.

Deputatul a precizat că această problemă a fost deja discutată în cadrul Comisiei și că vor fi propuse modificări legislative pentru limitarea risipei și a abuzurilor.

Printre măsurile avute în vedere se află publicarea unei baze de date cu lista administratorilor și a membrilor consiliilor de administrație, precum și cu veniturile acestora. Totodată, la nivel legislativ ar urma să fie introdusă obligația administratorilor de a depune anual declarații de avere.

„Chiar și remunerațiile membrilor Consiliilor de administrare sunt cât un salariu minim pe economie. Diferența și problema este în abuzul la remunerațiile suplimentare, premii și numărul de locuri în care activează o persoană. Respectiv, la un salariu de vreo 60 000 lei lunar, chiar și trei prime anuale în mărime de un salariu ar face un venit suplimentar de 180.000 lei, pe lângă alte bonusuri.

Ca să nu fim populiști, un administrator profesionist la o companie mare nu-l poți ține în funcție cu 20 000 de lei și managerii buni care să aducă performanță au nevoie să fie atrași și cu un venit decent, specificând condiția că nu face porcării așa cum s-a făcut în multe cazuri”, a scris președintele Comisiei de anchetă.

Sute de întreprinderi, fără o administrare clară

Dincolo de problema remunerațiilor, Comisia a identificat o situație considerată de Dinu Plîngău deosebit de gravă. Este vorba despre sute de întreprinderi care nu sunt gestionate de nimeni.

În opinia sa, pierderile generate de unele remunerații reprezintă o problemă mult mai mică în comparație cu miliardele care ar putea fi valorificate prin proprietățile rămase fără administrare. Situația este considerată vulnerabilă în special din perspectiva patrimoniului care poate fi exploatat sau însușit ilegal.

Majoritatea acestor întreprinderi există doar pe hârtie, însă există și cazuri în care companiile dețin proprietăți importante chiar în centrul Chișinăului. Printre problemele identificate se numără terenuri nedelimitate și clădiri care nu sunt înregistrate.

Cazurile Aroma și Pedagogul sunt considerate exemple relevante. În cazul Pedagogul, fondatorul legal este Agenția Proprietății Publice, în documente figurează Ministerul Educației, iar administrarea este realizată de o universitate. În același timp, compania are clădiri și terenuri neînregistrate, iar situația privind unele bunuri dispărute nu este încă clarificată.

Terenurile celor două cazuri se află în centrul Chișinăului, iar recuperarea drepturilor patrimoniale asupra unor astfel de bunuri este îngreunată de corupție și de interesele existente în jurul proprietăților. Unele dintre aceste situații se află în litigii de zeci de ani.

Lipsa comunicării, neglijența și indiferența unor funcționari fără un interes direct în rezolvarea problemelor contribuie, de asemenea, la agravarea situației.

Din verificările Comisiei reiese că unele dintre aceste companii au fost create în trecut prin ordine, fără o evidență corespunzătoare, iar documentele au fost pierdute. Plîngău a făcut referire și la reforma din 2017 și la modificări legislative despre care consideră că au contribuit intenționat la apariția haosului actual.

Deputatul a precizat că nu îi este clar ce a făcut Agenția Proprietății Publice în ultimii ani, după ce aceasta a fost desemnată prin lege drept fondator al tuturor companiilor. În practică, APP ar fi preluat controlul doar asupra întreprinderilor mari și asupra celor cu o situație clară, în timp ce restul companiilor ar fi fost abandonate.

„Știți ce înseamnă asta? Risipa pe unele remunerații din întreprinderi este o picătură pe lângă miliardele care pot/puteau fi valorificate prin intermediul proprietăților care au rămas fără stapân. Situație perfectă pentru furat. Sigur, majoritatea din aceste întreprinderi există doar pe hârtie, dar sunt câteva care au proprietăți chiar în centrul Chișinăului, terenuri nedelimitate și clădiri care nu-s înregistrate.

Cazul Aroma sau Pedagogul (fondator legal este APP, în documente este Ministerul educației, în fond este administrat de Universitate, de facto are clădiri și terenuri neînregistrate și încă nu e clar ce a dispărut) cu terenuri chiar în inima Chișinăului sunt exemple extrem de relevante și dureroase. Corupția și interesul enorm față de unele proprietăți fac astăzi aprope imposibil să redobândești drepturile patrimoniale față de aceste bunuri, unele aflate de zeci de ani în litigii.

Lipsa de comunicare și hăbărnicismul, indiferența funcționarilor fără interes agravează și mai mult situația. Ce a fost în trecut cu aceste companii în linii generale am aflat: create prin ordine, fără evidență, cu documente pierdute. Știm ce a fost în 2017 cu acea reformă și bombele legislative plasate intenționat pentru a face acest haos la fel este clar. Nu-mi este clar ce a făcut APP-ul ultimii ani, care a fost numit prin lege fondator la toate companiile. De facto, au preluat controlul doar asupra întreprinderilor mari și cu o situație clară. Restul întreprinderilor au fost abandonate”, a explicat Dinu Plîngău.

Situația îi amintește lui Dinu Plîngău de cazul Procuraturii Anticorupție și de căutarea unui sediu pentru instituție

Situația îi amintește lui Dinu Plîngău de cazul Procuraturii Anticorupție și de căutarea unui sediu pentru instituție. În timp ce se caută spații pentru Procuratura Anticorupție, întreprinderile de stat dețin clădiri și terenuri în Chișinău care sunt lăsate în paragină sau ajung să fie afectate de interese pe care deputatul le consideră meschine.

O altă problemă identificată de Comisia de anchetă este reprezentată de achizițiile și contractele încheiate de întreprinderile de stat. Potrivit lui Plîngău, există prea multe achiziții realizate fără licitații. În alte situații, licitațiile organizate pentru anumite companii sunt câștigate în mod repetat de aceeași persoană.

Mai multe controale au identificat procese considerate ilegale în acest domeniu. Problema este că, în aceste cazuri, procedurile ajung să se oprească la Procuratură și în instanțele de judecată.

„Avem prea multe achiziții fără licitații sau licitațiile pentru unele companii sunt câștigate de aceiași persoană. La acest aspect avem mai multe controale care au depistat procese ilegale, dar totul se oprește la Procuratură și Judecătorie”, a punctat parlamentarul.

Ce măsuri pregătește Comisia de anchetă

Comisia intenționează să pregătească, împreună cu toate autoritățile implicate, documentele necesare pentru radierea forțată a întreprinderilor care există doar pe hârtie. Printre acestea se află și companii care continuă să existe din cauza unor datorii foarte mici către stat, inclusiv datorii de 70 de lei.

O altă direcție de acțiune este inventarierea întreprinderilor care dețin sau ar fi putut deține proprietăți. În același timp, Comisia urmărește repunerea Agenției Proprietății Publice în drepturi depline.

Vor fi propuse și modificări legislative pentru instituirea unui cadru normativ mai transparent pentru companiile de stat, precum și pentru realizarea unei reforme a Agenției Proprietății Publice. Printre propunerile legislative se află și obligativitatea managementului companiilor de stat de a depune declarații de avere.

Plîngău a menționat în acest context și situații în care un director ar fi ajuns în funcție cu o situație financiară modestă și ar fi ieșit ulterior cu o avere considerabilă, cazul Metalferos fiind indicat drept exemplu.

Comisia va solicita, de asemenea, un raport din partea instituțiilor de drept cu privire la zecile de plângeri, sesizări și denunțuri care au vizat activitatea întreprinderilor de stat.

Un alt obiectiv este continuarea audierilor asupra unor cazuri concrete din cadrul companiilor de stat, atât timp cât calendarul Comisiei permite acest lucru. Pentru ziua următoare era programată, la ora 11:00, organizarea unor audieri publice privind situația de la Vinăria Ialoveni.

„1. Vom pregăti documentele necesare în comun cu toate autoritățile pentru a radia forțat întreprinderile care există doar pe hârtie și există acolo pentru că unele au datorii de 70 de lei la stat.

2. Lucrăm pentru a face o inventariere la întreprinderile care au sau ar fi putut avea proprietăți și să repunem în drepturi depline APP-ul.

3. Vom propune modificarea legislației pentru un cadru normativ mai transparent pentru companiile de stat, o reformă a APP-ului și obligativitatea managementului companiilor să depună declarații de avere. Știu cazuri când venea un director cu pantofii rupți și ieșea gospodar în toată firea (cazul Metalferos).

4. Vom solicita prezentarea unui raport din partea instituțiilor de drept față de zecile de plângeri/sesizări/denunțuri ce vizau activitatea întreprinderilor de stat.

5. Vom audia, cât ne mai permite timpul cazuri concrete de la companiile de stat. Mâine, la ora 11:00 vor fi organizate audieri publicie față de situația de la Vinăria Ialoveni”, a enumerat acesta.

Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie 2026, în contextul scandalului de la MoldATSA. Comisia este formată din 11 deputați și este condusă de Dinu Plîngău.

Pe 3 septembrie, Parlamentul a decis prelungirea cu 30 de zile a activității Comisiei de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat.