Neptun Deep va asigura securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor. Verchere (OMV Petrom): Consumul de energie pe termen lung va creşte în România
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Neptun Deep
Creșterea consumului de energie în România accelerează investițiile majore în sectorul gazelor naturale, iar proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom, devine un pilon strategic pentru securitatea energetică a țării. Cu o producție estimată la 8 miliarde metri cubi anual din 2027, într-un context european marcat de volatilitatea prețurilor LNG, România își consolidează poziția regională și mizează pe contracte pe termen lung și capacități sporite de stocare pentru a asigura stabilitate și predictibilitate pe piața gazelor.
Verchere (OMV Petrom): Consumul de energie pe termen lung va creşte în România
România intră într-o nouă etapă a dezvoltării energetice, marcată de creșterea cererii de energie, investiții majore în producția offshore de gaze naturale și transformări structurale ale pieței. În centrul acestei evoluții se află proiectul strategic Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom, care promite să consolideze securitatea energetică a României și să influențeze echilibrul regional al gazelor naturale.
Proiectul Neptun Deep reprezintă una dintre cele mai mari investiții energetice din Europa de Sud-Est, cu o valoare estimată la aproximativ 4 miliarde de euro. Dezvoltarea perimetrelor Pelican și Domino din Marea Neagră presupune forarea mai multor sonde și instalarea infrastructurii necesare pentru extracția și transportul gazelor naturale.
Conform estimărilor, producția anuală va ajunge la circa 8 miliarde metri cubi (BCM), o cantitate semnificativă raportată la:
-
consumul regional de 25–30 BCM/an
-
consumul total al Uniunii Europene de aproximativ 350 BCM/an
Prin aceste volume, România își poate consolida poziția de producător important de gaze naturale în regiune și poate reduce dependența de importuri.
„Proiectul (Neptun Deep, n.r.) merge bine. Am forat acum primele patru sonde în Pelican şi am mutat platforma la Domino. Deci, acestea sunt cele două câmpuri pe care le dezvoltăm pentru Neptun, aşa că este foarte important. Platforma a ajuns acolo şi va fora şase sonde. (…) Este un proiect foarte internaţional, dar totul va veni în Marea Neagră. Va fi o perioadă foarte, foarte intensă pentru noi aici în România. Gazul este în grafic, pentru 2027, anul viitor. Piaţa europeană are un consum de aproximativ 350 BCM (miliarde metri cubi, n.r.) pe an, în regiunea noastră este de 25 până la 30 BCM pe an, iar Neptun Deep va produce 8 BCM pe an. (…) Acum, în Europa, 50% din gazul nostru vine sub formă de LNG (Gaz Natural Lichefiat, n.r.), şi asta stabileşte acum preţul, altfel cunoscut ca TTF (Title Transfer Facility – preţul de referinţă pentru gazele naturale tranzacţionate în Europa, n.r.). Nu sunt un expert în preţurile LNG, dar dacă vă uitaţi la toate analizele, se aşteaptă să fie o scădere a preţurilor LNG. Analiza noastră pe termen lung arată că vom continua să vedem o creştere a consumului de energie în România”, a spus Verchere, la evenimentul „ZF Power Summit 2026: Energize the economy”.
Piața gazelor în Europa
În prezent, aproximativ 50% din gazul consumat în Europa provine din LNG (gaz natural lichefiat). Acest lucru face ca prețul de referință TTF (Title Transfer Facility) să fie puternic influențat de dinamica globală a pieței LNG.
Fluctuațiile prețurilor internaționale se transmit direct și în România, chiar dacă există producție internă. Pe termen mediu și lung, o posibilă scădere a prețurilor LNG ar putea reduce presiunea asupra pieței europene.
Pentru România, dezvoltarea producției din Marea Neagră înseamnă:
-
o expunere mai redusă la volatilitatea externă
-
o capacitate mai mare de negociere pe piața regională
-
creșterea predictibilității prețurilor gazelor naturale
„Este competenţa Guvernului să facă ce vrea cu preţurile. Opinia noastră generală este că credem în piaţa liberă. Deci, vom vrea întotdeauna piaţa liberă care ne permite să facem investiţiile corecte şi să investim pe termen lung. După cum ştiţi, investiţia la Neptun Deep este patru miliarde de euro. Trebuie să ai o viziune asupra a ce va fi piaţa. Cred cu adevărat, şi am văzut asta până în 2022, că ai nevoie de un mecanism pentru a-ţi proteja cei mai vulnerabili clienţi. Cred că am început să vedem asta acum, cu dereglementarea pieţei de energie, dar asta trebuie să fie cu adevărat robustă, pentru că preţurile vor urca şi coborî şi trebuie să poţi gestiona asta pentru grupul tău cel mai vulnerabil, dar nu neapărat să faci economia să plătească pentru toată lumea, pentru că nu toată lumea are nevoie de acest lucru, în general”, a subliniat Christina Verchere.
Contractele pe termen lung – soluție pentru stabilitate și prețuri mai bune
Un element esențial în maturizarea pieței energetice românești este extinderea contractelor de furnizare pe termen lung (peste 12 luni). În piețele occidentale dezvoltate, aceste mecanisme contractuale oferă:
-
securitate a aprovizionării
-
stabilitate a fluxurilor financiare
-
prețuri mai competitive pe termen lung
-
protecție împotriva volatilității extreme
Pentru România, adoptarea pe scară largă a contractelor pe termen lung în sectorul gazelor naturale ar putea contribui la stabilizarea pieței și la încurajarea investițiilor.
Funcționarea eficientă a pieței energiei presupune un echilibru între liberalizare și protecția categoriilor vulnerabile. Într-un mediu caracterizat prin volatilitate a prețurilor, intervențiile generalizate pot distorsiona mecanismele economice.
O abordare sustenabilă implică:
-
menținerea principiilor pieței libere
-
scheme țintite pentru consumatorii vulnerabili
-
mecanisme robuste de gestionare a fluctuațiilor de preț
Această combinație permite continuarea investițiilor majore și protejarea celor care au cu adevărat nevoie de sprijin.
Rolul stocării gazelor în securitatea energetică
Stocarea gazelor naturale este un element critic al securității energetice, mai ales într-un climat cu sezonalitate accentuată a consumului. România poate utiliza atât capacități interne, cât și infrastructură transfrontalieră, însă stocarea externă implică tarife suplimentare pentru tranzit.
Optimizarea capacităților de stocare interne ar putea:
-
reduce costurile totale din lanțul de aprovizionare
-
crește flexibilitatea sistemului energetic
-
consolida reziliența în perioade de vârf de consum
Pe fondul creșterii consumului de energie pe termen lung, România are oportunitatea de a deveni un jucător strategic în regiune. Proiectul Neptun Deep, extinderea contractelor pe termen lung și modernizarea infrastructurii de stocare pot transforma piața locală într-un model de stabilitate și predictibilitate.
Într-un context european marcat de tranziție energetică și volatilitate geopolitică, dezvoltarea producției interne de gaze naturale din Marea Neagră poate reprezenta un avantaj competitiv major pentru economia românească.
„Cred că există multe care funcţionează (pe piaţa de energie din România, n.r.). Dacă ar fi să mai spun ceva, se referă la capacitatea de a face contracte pe termen mai lung ca fiind ceva relativ nou pentru piaţa românească. Când vorbeşti pe termen mai lung, mai mult de 12 luni, în majoritatea pieţelor, veţi vedea capacitatea de a merge sub contract pe termen mai lung, pentru că asta asigură securitatea aprovizionării. De asemenea, oferă preţ mai bun. Cred că aceasta este o evoluţie naturală pentru piaţa românească, să meargă în acea direcţie în ceea ce priveşte gazul. Ceea ce putem vedea şi ce se întâmplă nu este neapărat unic României, dar tranziţia energetică nu este un lucru simplu pe care încercăm să-l facem aici. Asta ne duce la mai multă stocare. Cred că stocarea este cu adevărat importantă pentru a ne asigura că securitatea este acolo peste diferitele perioade ale anului. Sezonalitatea gazului nu este unică României. Există sezonalitate peste tot în Europa, peste tot în emisfera nordică. Acum poţi stoca şi în alte ţări, nu neapărat doar în ţara ta să te asiguri, dar plăteşti un tarif de fiecare dată când treci graniţa. Deci, cel mai economic este să poţi stoca, dar aş spune că în România costurile de stocare sunt foarte mari, totuşi”, a menţionat Verchere.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





