OMV Petrom vrea să mențină pragul de 1 miliard de euro pentru aprobarea vânzărilor de țiței și gaze, în pofida solicitărilor statului de reducere a acestuia
OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, a anunțat că propune păstrarea la 1 miliard de euro a pragului valoric de la care este necesară aprobarea Consiliului de Supraveghere pentru încheierea contractelor de vânzare a petrolului și gazelor naturale.
Compania, controlată de grupul austriac OMV, susține că măsura vine în contextul alinierii la noul Cod de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București (Codul BVB), în vigoare pentru toate societățile listate.
Decizia menținerii pragului survine în condițiile în care statul român, acționar minoritar prin Ministerul Energiei, și-ar fi exprimat dorința de a reduce semnificativ acest plafon, chiar până la un nivel de 100 milioane de euro.
Pentru o serie de decizii majore, va fi nevoie de validarea Consiliului de Supraveghere sau a unui comitet special
Pe lângă această propunere, Directoratul OMV Petrom a anunțat și o serie de modificări ale regulilor interne ale Consiliului de Supraveghere, prin care competențele de aprobare a anumitor categorii de tranzacții, operațiuni sau acte juridice vor fi preluate în mod explicit în atribuțiile acestuia.
Conform noilor prevederi, Directoratul va continua să conducă activitatea curentă a companiei, dar pentru o serie de decizii majore, inclusiv tranzacțiile de vânzare de țiței și gaze care depășesc pragul menționat, va fi nevoie de validarea Consiliului de Supraveghere sau a unui comitet special constituit în acest scop.
Grupul OMV deține 51,16% din capitalul OMV Petrom, iar statul român controlează 20,7% din acțiuni, având trei reprezentanți în Consiliul de Supraveghere dintr-un total de nouă membri.
În acest context, Ministerul Energiei a solicitat în trecut reducerea pragului de aprobare a vânzărilor, argumentând că o valoare mai mică ar asigura un control mai riguros asupra tranzacțiilor strategice care pot influența securitatea energetică națională.
Potrivit Profit.ro, această solicitare nu a fost însă acceptată de managementul OMV Petrom, care consideră că menținerea pragului la 1 miliard de euro corespunde principiilor de guvernanță corporativă și asigură o eficiență optimă în luarea deciziilor.
Compania a subliniat că, în cazul în care aprobările pentru anumite proiecte nu sunt utilizate în termen de 18 luni, ele trebuie reluate pentru a fi puse în aplicare, iar după 36 de luni acestea expiră automat.
În cazul proiectelor de investiții, aprobarea se anulează dacă lucrările nu au început în termen de 18 luni de la validare, fiind necesară o nouă cerere către Consiliul de Supraveghere. Aceste reguli, menite să asigure transparența și actualitatea deciziilor, se aplică inclusiv tranzacțiilor din cadrul grupului OMV, cu respectarea obligațiilor contractuale față de parteneri sau co-acționari.
Viziuni diferite între OMV Petrom și statul român pe tema Neptun Deep sau a dreptului de preemțiune la achiziționarea gazelor
Discuțiile privind pragul de aprobare a tranzacțiilor vin pe fondul faptului că OMV Petrom a început deja să încheie contracte de vânzare în avans pentru o parte din producția viitoare de gaze naturale provenite din Neptun Deep, cel mai mare zăcământ offshore de gaze din sectorul românesc al Mării Negre.
Compania deține 50% din proiect, restul aparținând Romgaz, iar producția este așteptată să înceapă în 2027. Vânzările forward au rolul de a asigura finanțarea proiectului, dar deciziile legate de aceste contracte sunt de interes major pentru statul român, care le vede ca pe un instrument de garantare a securității energetice.
În paralel, OMV Petrom și acționarul său majoritar au cerut eliminarea din legislația primară a prevederii potrivit căreia statul are drept de preemțiune la achiziționarea gazelor naturale extrase offshore prin contracte bilaterale. Legea offshore în vigoare prevede că Administrația Națională a Rezervelor de Stat (ANRSPS) are drept de prioritate la cumpărarea acestor cantități, având la dispoziție șapte zile pentru a accepta sau refuza oferta producătorului. În lipsa unui răspuns, cantitățile pot fi vândute pe piață la un preț cel puțin egal cu cel oferit statului.
Pe circuitul legislativ se află însă și un proiect de modificare a Legii offshore, inițiat de mai mulți deputați neafiliați, care ar înăspri regimul fiscal aplicabil producătorilor de gaze din Marea Neagră și le-ar reduce libertatea de a decide asupra volumelor vândute. Proiectul prevede inclusiv limitări suplimentare privind destinația gazelor pentru asigurarea consumului intern și stabilitatea prețurilor pentru populație, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra strategiei comerciale a OMV Petrom și a partenerilor săi.
