Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat reporterilor de la Bruxelles că Marea Britanie va transforma cele două grupuri de luptă din Estonia într-o unitate de luptă mai mare, cu întăriri majore în așteptare acasă.

„Cred că ne veți vedea transformând (grupurile de luptă) într-o brigadă înaintată cu un cartier general mai permanent, cu o stea, ceea ce înseamnă doar că este mult mai ușor să permitem generarea foarte rapidă a unei brigăzi complete”, a spus Ben Wallace.

NATO vrea să-și consolideze prezența în țările baltice

Înființarea brigăzilor – unități cu aproximativ 3.000 până la 5.000 de soldați fiecare – ar consolida semnificativ prezența NATO în țările baltice – trei foste republici sovietice care sunt considerate mai vulnerabile la un atac rusesc după invazia Moscovei în Ucraina.

Până la invazia Rusiei, pe care Kremlinul o descrie drept o „operațiune militară specială” pentru a elimina presupusele amenințări la adresa securității ruse, NATO avea doar batalioane cu aproximativ 1.000 de soldați fiecare în Lituania, Letonia și Estonia.

Balticii, însă, doresc ca alianța să își sporească de până la zece ori prezența de dinaintea invaziei din Ucraina.

Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a cerut forțe mai mari și a declarat că orice semn de slăbiciune – fie în Ucraina, fie pe teritoriul NATO însuși – ar încuraja Moscova.

„Ucraina trebuie să câștige, este foarte simplu, iar Rusia trebuie să piardă, nu există altă cale de ieșire din această situație”, a declarat el reporterilor.

„Dacă va fi altfel, atunci pur și simplu vom invita din nou… un fel de activități rusești în următorii ani și nu ne dorim acest lucru, pentru că națiunile baltice au plătit pentru prânzul celorlalți și nu mai suntem pregătiți pentru asta”.

Estonia și Lituania împărtășesc poziția Letoniei

Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, NATO a trimis trupe, nave și avioane suplimentare pe frontul estic al alianței, în special în țările baltice, și a plasat aproximativ 40.000 de soldați sub comanda directă a NATO.

La summitul din 28-30 iunie de la Madrid, liderii NATO vor discuta despre o abordare mai structurată pentru a adapta alianța pe termen lung la ceea ce aceasta consideră a fi o înrăutățire drastică a situației de securitate în Europa, cauzată de acțiunile Rusiei în Ucraina.

Însă aliații rămân divizați în ceea ce privește numărul de trupe și unde anume ar trebui să fie amplasate întăririle, inclusiv armele suplimentare.

Unii experți avertizează că nu are sens să desfășurăm unități majore de luptă în apropierea granițelor Rusiei, expunându-le la riscul de a fi zdrobite în primul val al unui atac, ci mai degrabă să le desfășurăm mai în spate.

Germania a propus extinderea batalionului multinațional NATO din Lituania, aflat sub comandă germană, până la dimensiunea unei brigăzi, dar, la fel ca Marea Britanie, urmărește să lase o mare parte din propriile întăriri ca trupe de așteptare acasă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este încrezător că aliații vor promite suficiente trupe înainte de summit pentru a completa noile unități din est, relatează Reuters.