România a primit 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru obiectele de patrimoniu furate din Olanda
România a primit 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru patru obiecte de patrimoniu furate dintr-un muzeu din Olanda. Banii au fost plătiți de o mare companie de asigurări olandeză și au intrat deja în contul Muzeului Național de Istorie a României.
Autoritățile române au ales să nu mai aștepte finalizarea anchetei și au cerut direct despăgubirile. Dacă obiectele vor fi recuperate, ele vor fi aduse la muzeu și verificate de specialiști. Dacă vor avea nevoie de reparații, costurile vor fi scăzute din cei 5,7 milioane deja plătiți.
Despăgubirea nu oprește ancheta: investigațiile continuă pentru a-i pedepsi pe cei vinovați. Suspecții principali sunt încă în închisoare.
Cum ar putea fi rezolvat furtul tezaurului dacic?
Hoții care au furat coiful din aur și brățările dacice din Muzeul Drents, Olanda ar fi știut că iau obiecte de patrimoniu cu mare valoare. Într-un interviu acordat pentru Euronews România la începutul anului, fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Augustin Lazăr, a spus că modul profesionist în care s-a dat lovitura ar putea arăta că a existat o comandă.
Totuși, el nu crede că este pista principală. Mai degrabă, susține el, hoții, fiind profesioniști, s-ar fi lăsat tentați de condițiile pe care le-au observat la fața locului.
Lazăr a mai spus că se bazează pe cooperarea polițiilor europene pentru a recupera tezaurul dacic și a considerat că furtul reprezintă un test important pentru inteligența și profesionalismul acestora. El a amintit și experiența sa din anii 2000, când a condus ancheta pentru recuperarea brățărilor dacice ajunse pe piața neagră.
Lazăr a povestit că a format o echipă de anchetatori și a adus polițiști de la București la Alba Iulia. În 2007 au recuperat primele patru piese, apoi a cincea, iar până în 2011 au reușit să readucă în țară și cea de-a 13-a brățară, recuperată din Germania.
„Modul de operare așa de profesionalizat poate să sugereze ideea unei comenzi, dar eu nu aș zice că este pista principală sau ipoteza principală. Mai degrabă, asemenea profesioniști s-au putut simți provocați de circumstanțele pe care le vedeau la fața locului. Cooperarea este cheia succesului și vreau să vă spun că această faptă nedorită este un test de perspicacitate, de inteligență profesională pentru toate polițiile europene.
Am format o echipă de anchetatori, am adus polițiștii de la București la sediul Parchetului Curții de Apel Alba Iulia. Am recuperat mai întâi ianuarie 2007 patru dintre piese, apoi a cincea și tot așa, până în 2011, când a venit a 13-a brățară de aur recuperată din Germania”, a afirmat fostul procuror general.
