Evenimentul i-a avut ca invitați pe Mihai Gribincea, fost ambasador al Republicii Moldova în România, Iulian Fota, expert în geopolitică și securitate, și Octavian Armașu, fost guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Importanța întâlnirii a fost subliniată și de context: este primul scrutin parlamentar organizat după declanșarea războiului din Ucraina, iar rezultatele vor influența nu doar viitorul Chișinăului, ci și securitatea României, a NATO și a Uniunii Europene.
E.S. Mihai Gribincea, fost ambasador al Republicii Moldova la București și diplomat de carieră, a făcut o radiografie lucidă a bătăliei electorale:
„De fapt, se duce lupta între forțele pro-europene, reprezentate de PAS, și Rusia, cu coloana ei a 5-a în Republica Moldova. Nu cred că exagerez când spun asta.”
Diplomatul a atras atenția asupra faptului că implicațiile votului depășesc granițele Republicii Moldova, întrucât în joc este direcția strategică a întregului flanc estic al NATO.
Partidele cu șanse reale
Potrivit lui Gribincea, din cele 21 de formațiuni și candidați independenți înscriși în cursă, doar patru au șanse reale de a intra în Parlament.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)
PAS rămâne principala forță pro-europeană, sprijinită deschis de partenerii occidentali și de diaspora. „Este partidul care, de fapt, este la conducere în ultimii patru ani și are sprijinul constant al partenerilor externi”, a subliniat Gribincea. Estimările sondajelor variază între 35–40%.
Puncte tari: legitimitatea câștigată la alegerile din 2021, susținerea Maiei Sandu și sprijinul Uniunii Europene. Vulnerabilități: „Încrederea s-a erodat, iar refuzul de a coopera cu alte partide pro-europene a slăbit frontul comun.”
Blocul Electoral Patriotic
Acest bloc reunește figuri binecunoscute din politica moldovenească: Igor Dodon, fost președinte, Vladimir Voronin, fost șef de stat, și Irina Vlah, fost bașcan al Găgăuziei. Estimare electorală: 30-35%
„Este coloana 5-a a Rusiei în Moldova. Riscul venirii la guvernare ar fi izolarea internațională și posibile mișcări masive de stradă”, a avertizat Gribincea.
Blocul mizează pe voturile tradiționale din sud (Găgăuzia) și din nordul țării, acolo unde legăturile istorice cu Rusia și Ucraina sunt puternice. Totuși, liderii sunt percepuți ca „ramoliți” și compromiși. „Dodon este perceput ca un agent rus care încă nu este pus la închisoare”, a adăugat Gribincea.
Blocul Alternativa
Format în jurul primarului Chișinăului, Ion Ceban, blocul include politicieni precum Ion Chicu, fost premier, și Marc Tcaciuc, ideolog pro-rus și arhitectul memorandumului Kozak din 2003. Estimările variază între 8–12%.
„Ion Ceban este văzut cu legături directe la Moscova”, a subliniat Mihai Gribincea. În ceea ce îl privește pe Ion Chicu, acesta rămâne o figură controversată: fost premier, el a făcut parte din echipa guvernării democratice sprijinită de Vlad Plahotniuc.
Prezența acestor personaje face ca Blocul Alternativ să fie perceput drept o construcție electorală sprijinită de Moscova, dar și de grupuri de interese interne care au marcat perioada de maximă criză a încrederii în instituțiile statului moldovean.
Partidul Nostru (Renato Usatîi)
Renato Usatîi, cunoscut pentru stilul său populist și abilitatea de a mobiliza electoratul prin rețele sociale, are șanse între 5–10%. „Este un lider carismatic, activ pe rețelele de socializare.”, a spus Gribincea.
Usatîi are o bază solidă mai ales în rândul tinerilor, dar și o imagine controversată din cauza legăturilor de afaceri cu Rusia. Chiar dacă relațiile sale cu Moscova s-au deteriorat, aura de politician outsider îi asigură vizibilitate.
Un element esențial al alegerilor parlamentare din Republica Moldova îl reprezintă votul diasporei – o comunitate estimată la peste un milion de persoane, adică aproape o treime din populația totală a țării.
Forța diasporei
Un element esențial al alegerilor parlamentare din Republica Moldova îl reprezintă votul diasporei – o comunitate estimată la peste un milion de persoane, adică aproape o treime din populația totală a țării.
„La ultimele alegeri, diaspora a generat în jur de 15 mandate suplimentare pentru PAS. Pentru scrutinul din acest an se așteaptă între 280 și 320 de mii de votanți. Riscul este ca partidele perdante să conteste legitimitatea acestui vot”, avertizează Mihai Gribincea.
Diaspora moldovenească, stabilită în proporție covârșitoare în Occident, a demonstrat constant o mobilizare solidă în favoarea partidelor pro-europene. Din Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România vin cele mai mari fluxuri de voturi, iar aceste comunități au devenit arbitri reali ai alegerilor de la Chișinău.
Noutatea din 2025: vot prin corespondență
Scrutinul din 2025 aduce o premieră absolută: votul prin corespondență. Pentru prima dată, cetățenii moldoveni stabiliți în străinătate pot trimite votul prin poștă din 10 state: Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, România, Spania, Irlanda, Statele Unite, Canada și Elveția.
Pentru tabăra pro-europeană, diaspora reprezintă un rezervor strategic de voturi, care poate decide balanța în Parlament. În schimb, pentru partidele proruse, acest electorat extern este privit cu suspiciune și contestat în permanență.
Rusia, energia și biserica
În analiza sa, fostul ambasador Mihai Gribincea a subliniat principalele instrumente utilizate de Moscova pentru a influența Republica Moldova. Printre acestea, se numără finanțările obscure: „După unele date, Rusia a alocat circa 350 de milioane de dolari pentru a influența alegerile din Moldova. O sumă uriașă pentru o țară cu puțin peste 2 milioane de locuitori.”
Pe lângă bani, propaganda rusească se revarsă masiv pe TikTok, Telegram și Facebook, platforme unde Uniunea Europeană este prezentată ca o forță „colonizatoare” ce ar amenința valorile tradiționale. Un alt canal de influență rămâne Mitropolia Moldovei subordonată Patriarhiei Moscovei, care joacă un rol semnificativ în menținerea unei percepții proruse în societate.
În viziunea lui Gribincea, scrutinul de la Chișinău reprezintă „un barometru democratic” și un test decisiv pentru întreaga regiune: „Este un test dacă Moldova rămâne pe direcția europeană sau cedează sub influența prorusă.”
Pentru cei interesați, întreaga dezbatere este disponibilă online, pe pagina de Facebook Big Life Project.
