FMI nu are ce să facă în România, spune Mugur Isărescu

Mugur Isărescu a explicat că Fondul Monetar Internațional (FMI) nu are un rol esențial în România, deoarece țara nu se confruntă cu o criză de lichiditate în valută. Deși FMI va veni pentru consultări, nu este necesar un sprijin financiar.

„FMI nu are ce să facă în România. Va veni la consultări, dar nu este nevoie de sprijin financiar, pentru că nu avem o criză de lichiditate în valută”, a spus acesta.

Cu toate acestea, Guvernatorul BNR a menționat că FMI, împreună cu Comisia Europeană, a propus mai multe opțiuni pentru consolidarea fiscală, care presupun reducerea treptată și sustenabilă a deficitului bugetar cu aproximativ 1% pe an, pe o perioadă de cinci ani.

Isărescu a subliniat necesitatea unei dezbateri serioase privind modalitatea de implementare a acestei ajustări, având în vedere că nivelul actual al deficitului impune adoptarea unor măsuri clare și echilibrate.

„Nu pot să fac niciun comentariu până când nu spune Guvernul pachetul pe care îl va adopta. Sunt câteva variante pe masă. Consiliul fiscal a ieșit în repetate rânduri alături de Banca Națională spunând cât de importantă este maniera în care se va face această corecție fiscală. Să fie treptată. O corecție lăsată la îndemâna pieței – ați văzut ce se întâmplă, piețele sunt nemiloase, pleacă capitalurile și nu mai ai bani să îți faci finanțarea”, a afirmat el.

Mugur Isărescu a menționat că nu a observat o discuție serioasă în spațiul public privind modalitățile prin care se va realiza treptat această corecție.

”În spaţiul public, din păcate, se discută multe lucruri. N-am auzit o discuţie serioasă şi avem nevoie de discuţii serioase, de seriozitate în momentul actual, o discuţie serioasă despre cum va fi făcută această corecţie treptată. Cu ce măsuri? Aşa că nu pot să fac eu niciun comentariu până când nu va spune noul guvern care este pachetul pe care îl va adopta”, a explicat guvernatorul BNR.

Isărescu a subliniat că modul în care va fi implementată această corecție fiscală este esențial.

”Sunt câteva variante pe masă, iar Consiliul Fiscal a ieşit în repetate rânduri alături de Banca Naţională spunând cât de importantă este maniera în care se va face această corecţie fiscală, să fie treptată pentru că o corecţie lăsată la îndemâna pieţei, aţi văzut ce se întâmplă. Pieţele sunt nemiloase. Pleacă capitalul, deci nu mai bani să-ţi faci finanţarea. Şi, de regulă, ce spun acum nu este decât o regulă pe plan internaţional, nu ai de unde să tai foarte rapid, cel mult de la investiţii. Nu se pot tăia salarii, nu poţi să dai oameni afară rapid. Astea sunt poveşti”, a subliniat el.

Guvernatorul BNR a subliniat că măsurile radicale, cum ar fi reducerile salariale sau concedierile masive în sectorul public, nu reprezintă soluții realiste și sustenabile pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.

„Nu se pot tăia salarii, nu poți da oameni afară rapid, astea sunt povești. Și reducerea cheltuielilor publice este recesionistă, nu este fără efecte”, a explicat acesta.

Isărescu a subliniat că reducerea cheltuielilor publice are, inevitabil, anumite consecințe.

”Şi nu uitaţi, reducerea cheltuielilor este recesionistă, nu este fără efecte. Adică hai să reducem cheltuielile şi în plus, nu trebuie să uităm că multe dintre cheltuielile esenţiale ale statului român, sănătatea, educaţia, sunt subfinanţate de ani de zile. Nu sunt suprafinanţate. Eficienţa este bună, eficientizarea cheltuielilor. Mai avem şi cheltuielile militare care cu greu vor scădea. Tema este grea.

Nu suntem decât lângă guvern din punct de vedere, să spunem aşa, al experienţei pe care o avem şi datorită legăturilor pe care le avem atât cu instituţiile financiare internaţionale cât şi cu Comisia Europeană. Esenţial, şi ăsta e punctul nostru de vedere, pe termen scurt este să păstrăm credibilitatea politicilor pentru a avea finanţarea necesară în condiţii de deficit major”, a mai precizat guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a remarcat că dezbaterile publice privind economia se desfășoară adesea în termeni exagerați.

”Eu nu am prea văzut discuţiile din spaţiul public vorbind prea mult despre economie decât în termeni din aceştia, hai să spun, excesivi. Ba că se prăbuşeşte, nu se prăbuşeşte nimic. Instituţiile funcţionează. O singură problemă în ţara aceasta este greu de făcut, pentru că am văzut că nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Deci distribuţia costurilor acestei ajustări este problema esenţială. Şi asta este o chestiune politică.

Deci politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil, reducerea cheltuierilor sau creşterea veniturilor astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe o grupare socială sau pe alta.Şi asta este o decizie destul de grea. Şi de aceea nu fac alte comentarii”, a spus el.

„Program de dietă” pentru buget

Mugur Isărescu a subliniat că menținerea credibilității politicilor economice este esențială pentru ca România să poată beneficia de finanțare în condiții favorabile pe piețele externe.

„În țara asta nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Distribuția costurilor acestei ajustări este problema esențială și aceasta este o chestiune politică”, a spus el.

„Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea”, a spus guvernatorul, care a descris abordarea propusă drept un „program de dietă”.

Guvernatorul BNR a transmis că politicienii vor trebui să decidă o formulă echilibrată de ajustare fiscală, astfel încât reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor să nu afecteze disproporționat anumite categorii sociale. El a subliniat că există opțiunea unui program treptat, negociat cu Uniunea Europeană, care să evite austeritatea dură – o „dietă fiscală” ce presupune scăderea anuală a deficitului bugetar cu 0,7%-1%, condiționată de o creștere economică de cel puțin 2-3%, pentru a menține stabilitatea economică fără măsuri bruște sau dureroase.

„Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă doar pe o grupare socială sau pe alta. Și asta este o decizie destul de grea. Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea. Treptat, strângem cureaua. Un program de dietă i-am spus.

Nu înseamnă neapărat austeritate. Este un program negociat cu Uniunea Europeană, treptat, nu brutal, cam 0,7%-1% de reducere anuală a deficitului public. Să fie sub creșterea economică. Pentru asta trebuie să asiguri creștere economică de 2-3%, astfel ca la nivelul întregii țări să nu mai fie austeritate. Să nu mai fie dezmăț în ceea ce privește cheltuielile. Dar nu austeritate”, a explicat acesta.

Întrebat cât de aproape sau departe este România de o recesiune în condițiile actuale, guvernatorul BNR a răspuns că „suntem încă departe”.

„Suntem încă departe. Dar în funcție de măsuri… s-ar putea să… Cântărirea măsurilor nu este un lucru ușor, în același timp să păstrezi credibilitatea, să reduci sustenabil deficitul și să nu creezi recesiune. O combinație foarte grea, eu cred că se poate face. Prioritățile sunt restabilirea încrederii piețelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată, ne-am jucat cu focul, noi, ca țară.

Nu poți să te joci cu focul. Dacă cineva vorbește de naționalizare… Piața de capital ce poate să facă? Să se ducă să zică: „Da, am venit să îmi tai capul”. Bineînțeles că pleacă. Și au fost ieșiri mari de capital. Deci restabilirea încrederii este esențială, în condițiile de pace socială”, a spus el.