Mugur Isărescu atrage atenția asupra unor vulnerabilități structurale în economia României
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a transmis că intrările de capital străin au contribuit semnificativ la finanțarea deficitului bugetar și la constituirea rezervelor, însă a avertizat că această situație aduce și o vulnerabilitate: dacă aceste intrări se reduc sau se opresc, România ar putea avea dificultăți în acoperirea deficitului.
El a subliniat că principala problemă rămâne asigurarea unei finanțări fluente a deficitului bugetar, ceea ce nu va fi ușor și va necesita un nivel ridicat de încredere.
Isărescu a admis, de asemenea, că începând cu luna martie, susținerea cursului valutar a dus la scăderea lichidității din sistem, motiv pentru care a fost implicat și ministrul de Finanțe. Totuși, a menționat că lichiditatea s-a mai stabilizat și că, în pofida crizelor recente, situația economică a României a fost mai bună decât în alte țări comparabile din regiune, evitând niveluri extreme ale dobânzilor sau inflației, cum a fost cazul Ungariei.
„Intrările de capital ne-au ajutat să finanțăm un deficit mare și să acumulăm și rezerve, dar trebuie să o spunem și pe cea dreaptă: când ai asemenea deficite, în spate deficit bugetar, care sunt finanțate generos de intrări de capital ai și o vulnerabilitate. Avem o problemă de finanțare, dacă se răzgândesc intrările de capital, rămânem cu deficite mai greu de finanțat. Asta a fost situația României în ultimul an, probabil o vom avea în continuare. Problema principală din punctul meu de vedere: finanțarea fluentă a deficitului bugetar.
Nu va fi ușor în perioada următoare, trebuie multă încredere. Și cealaltă problemă. „Domnul guvernator, o să speriați piețele”. Păi nu trebuie spus și adevărul? Pe măsură ce, începând cu martie, am sprijinit cursul, lichiditatea s-a dus în jos. De-aia a apărut aici ministrul de Finanțe. Acum lichiditatea s-a mai îmbunătățit.
De la pandemie încoace, trecând prin război la graniță, România nu a avut o situație mai rea decât țările cu care ne putem compara, a fost chiar mai bună. nu am ajuns cu o rată de politică monetară ca în Ungaria, peste 14%, nici cu inflația atât de sus”.
BNR a revizuit pozitiv prognoza privind dinamica inflației
Referitor la dinamica inflației, Banca Națională a României a revizuit prognoza în creștere. Conform celor mai recente estimări, rata anuală a inflației este preconizată să atingă nivelul de 4,6% până în luna decembrie 2025, urmând să scadă treptat la 3,4% abia la sfârșitul anului 2026. Potrivit BNR, revenirea în intervalul țintit de inflație este așteptată abia în al treilea trimestru al anului 2026.
Mugur Isărescu a transmis că prognoza privind inflația este ușor mai pesimistă față de estimările anterioare, cu o rată de 4,6% anticipată pentru decembrie 2025 și de 3,4% pentru finalul lui 2026. El a precizat că datele actuale nu includ evenimentele recente din perioada alegerilor, ceea ce înseamnă că prognoza s-ar putea modifica semnificativ.
A subliniat că, deși inflația este în scădere – un aspect pozitiv –, principala problemă rămâne deficitul bugetar. Corectarea acestuia trebuie să fie treptată și sustenabilă, fără a împinge economia în recesiune, un obiectiv dificil care necesită credibilitate și echilibru în politicile economice.
„Prognoza nu arată rău, ceva mai rău decât anterior. La final de perioadă de prognoză în loc de 3,1% 3,4% în a doua jumătate a acestui an în loc de 3,8% – 4,6%, dar e făcută cu datele dinainte de 1 mai, nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor, prognoza se poate modifica în mod sensibil. Rata anuală a inflației: revizuire ascendentă, reintrarea în intervalul țintei fiind anticipată pentru T3 2026.
Proiecție: 4,6% în decembrie 2025 și 3,4% în decembrie 2026. Inflația vine în jos, e un lucru foarte bun. Problema majoră e deficitul public, cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem. Trebuie să ducem treptat inflația în jos, cu o reducere treptată, sustenabilă a deficitului, fără să avem recesiune economică. Temă foarte grea”, a conchis guvernatorul BNR.
Presiune puternică pe piața valutară în luna mai
Isărescu a mai afirmat că în luna mai s-a înregistrat o presiune semnificativă pe piaţa valutară, însoțită de ieşiri masive de capital. El a subliniat că această situație nu a fost generată de un singur factor, ci de un cumul de elemente negative, precum climatul tensionat și retorica publică agresivă, rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și demisia Guvernului.
El a precizat că BNR a intervenit imediat după alegeri cu sume considerabile pentru a stabiliza piaţa. De asemenea, a menționat că menținerea cursului sub pragul de cinci lei devenise imposibilă în acel context.
”În luna mai am avut o presiune puternică pe piaţa valutară, ieşiri mari de capital, aş spune istoric, probabil că unele din cele mai mari, nu au fost determinate de un singur element. Aici a fost o avalanşă de factori negativi.
A început datorită tensiunilor şi discursului public deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat, apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia guvernului practic şi mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanţe nu a putut luni după alegeri, pe data de 5 sau 6, nu mai ţin minte, nu a putut să absoarbă, să ia bani din piaţă şi a anunţat acest lucru”, a declarat acesta.
Isărescu a menționat că Banca Națională a României a intervenit pe piața valutară și după primul tur al alegerilor prezidențiale, utilizând sume considerabile pentru a gestiona presiunile existente și a stabiliza cursul de schimb.
”În consecinţă am asistat la ieşiri masive. Problema majoră nu au fost intervenţiile. Vă spun acum în clar, Banca Naţională a intervenit şi în ziua imediat după alegeri, cu sume mari, chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacţionare şi ştiu să le citească, pentru că o parte din intervenţiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediari, aşa se face în orice, sau de către orice bancă centrală, în anumite situaţii şi asta a fost o situaţie pe care noi am gândit-o, că ne aşteptăm la diverse mişcări de capital.
Orice intervenţie scoate lichiditate din piaţă, deci nu, cum am mai citit aşa şi acum şi la criza cealaltă din 2007-2008, Banca Naţională a luat lichiditate din piaţă în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. Nu, n-am făcut acest lucru, dar gândiţi-vă, dacă vinzi un miliard de euro, scoţi din piaţă cinci miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim aşa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Şi retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervenţiile sunt mari”, a explicat guvernatorul BNR.
Guvernatorul BNR a declarat că menținerea cursului valutar sub pragul de cinci lei este imposibil de susținut, în contextul presiunilor actuale din piață.
”Şi acum, ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piaţă şi orice politică raţională nu poate să facă două lucruri conflictuale în acelaşi timp. Adică, pe de o parte, să apere leul, cursul şi, pe de altă parte, să introducă lichiditate în piaţă. Şi în aceste condiţii cursul de sub cinci lei era imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii, cum spuneţi dumneavoastră, pierderi de rezervă, nu este cuvântul cel mai potrivit că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei.Vindem valută şi cumpărăm lei de pe piaţă. Este o pierdere relativă. Dar şi faptul că apar probleme în funcţie de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanţare, nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar şi a plăţilor din economie. Deci Banca Centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri”, a mai transmis Mugur Isărescu.
”S-a creat o celulă de criză, a venit Ministerul de Finanţe aici, am discutat şi s-au găsit soluţii. Deci s-a limitat deprecierea cursului, ar putea să fie în situaţii din astea, se aşază pe ieşirea de capital şi capitalul speculativ şi aşa mai departe, s-a asigurat şi lichiditatea în piaţă pentru a se face plăţile bugetare. Între plăţile bugetare, aşa când m-am uitat şi eu pe cifre, am participat la acea şedinţă, erau şi sume mari de plăţi de pensii. Oricum cursul nu putea să mai fie păstrat, cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul doi şi mai ales între timp să fie dificultăţi şi în ceea priveşte onorarea unor plăţi publice”, a spus acesta.
