Mugur Isărescu dă verdictul: Creșteri foarte mari de prețuri în toamnă! Raportul BNR asupra inflației, ediția august 2021, confirmă a majorarea a ratei inflației peste intervalul țintit de Banca Națională.

Isărescu spune că de vină este și contextul economic internațional, dar și evoluția prețurilor interne la energie.

Mugur Isărescu dă verdictul: Vin vremuri grele

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%.

Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca Naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa.

Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută.

Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte.

Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari.

Estimare modificată cu 1,5% în sus

Pentru sfârşitul anului următor datorită faptului că dispare şi efectul de bază din ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%”, a spus Mugur Isărescu.

Faţă de prognoza anterioară, estimarea pentru finalul acestui an este în creştere cu 1,5 puncte procentuale, iar cea pentru finalul anului mai mare cu 0,4 puncte procentuale.

El a menţionat că „nu suntem singurii”, şi că „nu ne putem decupla de lume”, iar scenariul prezentat nu este deloc „apocaliptic”.

„Este rezonabil faţă de ce se întâmplă în lume. Când ai inflaţia în Statele Unite 5,4%, în Ungaria în jur de 5,3%, în Polonia 5%…. şi în Germania, ţara stabilităţii preţurilor şi a unei inflaţii scăzute, istoric după Al Doilea Război Mondial, inflaţie de 3,1%.

În acest context prognozele noastre sunt, să le numesc, rezonabile. Trebuie însă acţionat din vreme ca ele şi mai ales creşterile de preţuri administrate să nu se ducă în runda a doua. Adică să strice anticipaţiile şi să se încadreze în decizii privind preţurile la nivelul întreprinderilor”, a afimat Mugur Isărescu.

Prețurile administrate au dus la creșterea inflației

Guvernatorul BNR a menţionat că jumătate din inflaţia de 5% este din preţuri administrate pe care Banca Centrală nu are posibilitatea să le controleze.

„Nu poţi să te baţi cu creşterea preţurilor la electricitate mărind rata dobânzii. Deci scopul nostru când facem, întărim politica monetară, este să descurajăm alte creşteri de preţuri şi să ducem creşterea economică în limita în care poate economia să echilibreze cererea cu oferta”, a spus Mugur Isărescu.

El a declarat că poate să apară întrebarea de ce BNR nu a majorat dobânda de politică monetară şi a precizat că există o secvenţialitate în a întări politica monetară. Mugur Isărescu a mai precizat că banca centrală nu mai cumpără titluri de stat de mai multe luni şi tot de câteva luni BNR sterilizează excesul de lichiditate.

„Cu alte cuvinte, înainte de a spune vor creşte dobânzile, noi am spus şi spunem şi acum dobânzile nu mai scad. Ciclul de scădere a dobânzilor în România s-a oprit şi pe urmă vom lua şi deciziile următoare în funcţie de ce se va întâmpla şi ce vedem în Europa şi în lume”, a mai explicat guvernatorul BNR.

Conform Raportului BNR asupra inflației, ediția august 2021, rata anuală a inflației IPC este anticipată a-și continua traiectoria ascendentă observată în prima jumătate a anului curent și în a doua parte, fiind prognozată la 5,6 la sută în decembrie 2021, nivel situat peste limita superioară a intervalului țintei.

La această evoluție contribuie dinamica prețurilor gazelor naturale, a celor ale energiei electrice și a celor volatile ale alimentelor.

Contextul economic internațional

Scenariul de bază al proiecției macroeconomice are în vedere ipoteza menținerii sub control a situației epidemiologice, precizează BNR.

Avansul inflației a fost determinat și de creșterea alertă a cererii pentru anumite bunuri intermediare, la care oferta nu a putut răspunde în suficientă măsură pe termen scurt. Un exemplu sunt microcipurile, folosite în mod alternativ la producerea mai multor categorii de bunuri industriale, cum ar fi autovehiculele, tehnica de calcul sau alte echipamente electronice.

Pentru acestea din urmă, ulterior declanșării pandemiei, cererea a fost puternic stimulată de avansul digitalizării, respectiv recurgerea în tot mai mare măsură la telemuncă, implicând un proces de ajustare din partea companiilor.

Astfel, oferta insuficientă de microcipuri s-a reflectat, de exemplu, într-o scumpire accentuată a autovehiculelor în SUA, fiind afectate în același sens, prin raportul între cerere și ofertă, inclusiv prețurile autovehiculelor second-hand, mai precizează documentul.

Indirect, prin intermediul politicilor de promovare a diminuării emisiilor de gaze de seră, ar putea fi afectate prețurile produselor energetice și, pe această cale, cele ale unor categorii considerabil mai largi de bunuri intermediare și finale. În schimb, automatizarea va continua să genereze câștiguri de productivitate.

De asemenea, avansul comerțului online (care a resimțit un impuls suplimentar în perioada pandemiei) va conduce la o transparență mai mare a prețurilor, cu efect de creștere a concurenței și, posibil, de reducere a inflației.

Această influență pozitivă ar putea fi însă atenuată/anulată de concentrarea pieței la nivelul unui număr limitat de jucători și de posibilitatea practicării de către aceștia a unor marje ale profitului considerabil ridicate, arată BNR.

Raportul BNR asupra inflației poate fi citit în întregime AICI.

Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea.