Motivarea deciziei Moody’s

Reprezentanții agenției au subliniat că guvernele și reprezentanții aleși nu au reușit să ajungă la un acord pentru a limita deficitul anual tot mai mare. Ei au explicat că actualele discuții privind bugetul nu vor conduce la reduceri semnificative ale cheltuielilor sau deficitului.

Contextul politic și bugetar

Moody’s a menționat în comunicatul său faptul că proiectul de lege bugetar aflat în dezbatere, care include reduceri de impozite propuse de Donald Trump și analizate în Congres, nu este suficient pentru a corecta tendințele actuale privind deficitul bugetar. Agenția și-a exprimat astfel scepticismul față de capacitatea autorităților americane de a gestiona eficient datoria publică.

Cine este Moody’

Moody’s este o companie de rating, cercetare și analiză de risc, înființată în anul 1909 de John Moody (1868 – 1958)[3]. Compania este una dintre cele mai importante trei agenții de rating din lume, alături de Standard & Poor’s și Fitch Ratings.

O cotă de 20% din acțiunile Moody’s este deținută de Berkshire Hathaway, firma deținută de omul de afaceri Warren Buffet.

Compania avea în mai 2008,  3.000 de angajați în toată lumea.

Moody’s a lovit și România

Agenția de rating Moody’s schimbă perspectiva României la negativă de la stabilă. Pe 15 martie,  agenția de evaluare financiară Fitch a confirmat calificativul suveran al României la „BBB-„, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă, anunță News.ro.

Moody’s avea până la acest moment o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României. Bloomberg a semnalat deja că turbulențele din mediul politic din România îi îngrijorează pe investitori.

În ianuarie, și S&P a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă și a confirmat calificativul la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor.

„În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca deficitul fiscal al României să rămână ridicat, la 7,7% din PIB în 2025, și să se îmbunătățească doar treptat ulterior, ducând povara datoriei publice la 68,5% din PIB până în 2028, slăbind în același timp semnificativ și indicatorul de accesibilitate a datoriei guvernamentale. În absența unor îmbunătățiri semnificative ale perspectivelor fiscale, acest lucru riscă să lase profilul de credit general al României semnificativ mai slab”, arată documentul de scădere a ratingului.