România riscă să alunece oficial în categoria „junk”, un statut rezervat economiilor considerate nesigure pentru investiții. Criza politică declanșată de alegerile prezidențiale a provocat o reacție dură din partea piețelor financiare. Investitorii internaționali își retrag rapid capitalul, iar moneda națională continuă să se deprecieze. Instabilitatea internă și lipsa unui orizont clar de guvernare amplifică percepția de risc maxim asupra țării.
Alegerile adâncesc incertitudinea: România, tot mai aproape de categoria „junk”
Pe fondul tensiunilor politice fără precedent, România începe să fie privită de piețele internaționale ca o destinație cu risc „junk”.
Victoria controversată a lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale a avut un impact imediat asupra percepției investitorilor.
Încrederea s-a evaporat, iar euroobligațiunile statului român sunt deja tranzacționate la niveluri specifice datoriilor considerate riscante.
Aceste titluri de stat sunt, în prezent, asociate cu țări aflate în dificultăți financiare severe, precum Turcia. Analiza realizată de Bloomberg evidențiază că România este, practic, „cu un picior” în zona datoriilor nesustenabile. Cu o monedă națională slăbită și un guvern în plină tranziție, peisajul economic devine tot mai volatil.
George Simion versus Nicușor Dan: o confruntare cu mize uriașe pentru economie
Alegerile prezidențiale au devenit un factor decisiv în stabilitatea economică a României. Cursa strânsă dintre George Simion și Nicușor Dan agită spiritele pe piețele financiare.
Victoria liderului AUR a dus la demisia premierului, ceea ce a creat un vid de putere care a fost imediat penalizat de investitori.
Leul a atins un minim istoric, iar retragerile din acțiuni și obligațiuni românești s-au accelerat. În acest context, analiștii avertizează că orice conflict între viitorul președinte și partidele de guvernare ar putea duce la suspendarea fondurilor europene.
„O schimbare iminentă de guvern generează incertitudine politică și, implicit, riscuri mari pentru consolidarea fiscală. Acest lucru ar putea duce la o posibilă suspendare a fondurilor UE în iunie sau iulie”, notează Mai Doan, economist la Bank of America.
Leul în cădere liberă: analiștii prevăd cea mai mare depreciere din ultimii 17 ani
Potrivit Bloomberg Intelligence, moneda națională ar putea pierde până la 4,2% față de euro până la sfârșitul anului. Această scădere ar fi cea mai abruptă din 2007 încoace, în lipsa unei crize economice declarate.
„Un astfel de declin e neobișnuit fără o criză economică propriu-zisă, dar nu imposibil în contextul dezechilibrelor fiscale actuale”, a declarat Sergei Voloboev, analist Bloomberg.
Chiar dacă Ministerul Finanțelor, prin vocea lui Barna Tánczos, încearcă să liniștească opinia publică prin asigurări privind ținta de deficit, agențiile de rating nu par convinse. S&P Global avertizează că o continuare a instabilității politice ar putea duce la pierderea statutului de investment grade.
Dobânzi record, investitori prudenți: România plătește scump pentru incertitudine
La ultima licitație organizată de Ministerul Finanțelor, statul a reușit să atragă aproape 868 milioane lei. Însă prețul este uriaș: dobânda medie a ajuns la 8,34%, cea mai ridicată din ultimii doi ani.
Sheraz Hussain, manager la RBC BlueBay, susține că mai deține titluri românești, dar avertizează:
„Toate partidele majore, inclusiv cel condus de Simion, vor trebui să respecte procedurile europene privind reducerea deficitului. Dar, dacă va deveni președinte, Simion trebuie să câștige rapid încrederea pieței”.
Economia îngheață: creștere zero, îngrijorări maxime
Datele recente arată că economia României este aproape în punctul de stagnare. În primul trimestru, PIB-ul nu a crescut deloc față de perioada anterioară. Comparativ cu anul trecut, avansul economic este de doar 0,2%, mult sub așteptările pieței.
Calmul relativ al acestei săptămâni se datorează unui sondaj care indică o egalitate perfectă între candidați înainte de turul al doilea.
Însă, conform lui Piotr Matys, strateg In Touch Capital Markets:
„Dacă Dan câștigă, ar putea urma un scurt raliu de ușurare pe leu și activele românești, dar fără măsuri fiscale ferme, euforia se va disipa rapid.”
