Daca nu devin partasi la matrapazlicuri, supraveghetorii fiscali vor fi furati pe la spate. Instituirea monopolului face din supraveghetorii fiscali comercianti. Ei vor cumpara, vor vinde, i numele statului, semnind facturi de miliarde lei. Un singur om sau doi, i schimburi vor „veghea” la afaceri cu zece-cinspe’ zerouri i coada.
Doi oameni vor supraveghea ca un mahar al produselor din alcool – vinzator sau cumparator – sa nu faca matrapazlicuri.
Daca va imaginati ca Ordonanta nr. 181/2000 privind monopolul pe alcool e, i sfirsit, noutatea de care aveam nevoie, va iselati. Unu: nu este o noutate. Numarul actelor normative pentru alcoolisti depaseste de mult citeva zeci. Doi: Ordonanta e facuta nu pentru noi, cotizantii la buget, ci pentru cotizantii la partide.
Da’ sa revenim la oile noastre. Ce facem cu evaziunea? Pentru ca, i treacat fie spus, scopul nobil si la vedere al acestei ordonante este acela de a stopa evazionistii. Sa nu rideti. Vom icerca sa va explicam cum merg treburile, asa cum sunt susotite i lumea lor, a celor care traiesc din alcool.
in primul rind, ce spune Ordonanta, prin norme? „Producatorii autorizati vor fi obligati sa puna la dispozitia statului, respectiv Ministerului Finantelor, adica de fapt directiilor generale ale finantelor publice, spatiile necesare depozitarii alcoolului”. Mai pe romineste: alcoolistii pun la dispozitie statului rezervoarele lor. in ele ii varsa alcoolul vindut. in cinspe’zile, distilantul isi icaseaza factura.
Depozitele sunt sigilate, lichidul statului, daca nu s-a vindut e tot acolo. si ce le vine unora i minte? Noaptea, cind supraveghetorul fiscal doarme, un itreprinzator cinstit sustrage din rezervoare spirtul. A