Modul în care gândesc popoarele contemporane

Modul în care gândesc popoarele contemporane

Sursa: Dreamstime

Publicat de Ionel-Claudiu Dumitrescu la 28 octombrie 2021, 10:36

Infecția cu coronavirusul având origini asiatice a scos la lumină multe adevăruri ce stăteau ascunse adânc în creierul oamenilor de pe întreaga planetă și poporul român nu putea să facă excepție de la regulă.

Autoritățile încearcă să explice în mod științific, logic, importanța vaccinurilor, dar masele nu vor să se imunizeze și scot în serie motivări din ce în ce mai stupide pentru niște oameni aflați totuși în secolul al XXI-lea din punct de vedere cronologic. Intelectualii raționali sunt uimiți de dârzenia cu care se opun mulțimile și chiar unii medici ideii de tratament prin vaccinare, soluție identificată încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Acțiunile de astăzi ale românilor au fost explicate de marele psiholog francez Gustave Le Bon, dar acesta n-a mai apucat să vadă ce fac latinii de la Dunăre pentru că a decedat în anul 1931. Se spunea în cartea Opiniile și credințele că școala nu pătrunde în creierul fiecărui om pentru că logica științifică se formează greu.

Persoanele de rând adoră să socializeze și atunci le este înlocuită gândirea proprie cu cea a grupului și masele se comportă precum un copil năzuros. Încep să adore anumite idei și ajung în final la logica mistică, adică pot crede în orice fără să mai pună întrebări despre cât de absurdă este teoria susținută. Nu este de mirare că au apărut idei privind inocularea pentru asasinarea în masă, pentru microciparea indivizilor după dorința patronului Microsoft sau despre existența diavolilor în serul presupus salvator.

Autoritățile de la București au comis o mare eroare: s-au rugat de mulțimi. Masele mârâie atunci când sunt supuse unor măsuri ferme, dar apoi încep să le adore. Nu suportă nehotărârea și slăbiciunea. Tocmai acum statul nu are guvern cu acte în regulă și este normal să fie mulți nevaccinați chiar printre cadrele medicale.

Fermitatea trebuie să fie cuvântul de ordine. S-ar putea să nu fie plăcută, dar rămâne singura cale de ieșire din nenorocirea sanitară. Dacă virusul generator de pojar avea o stabilitate în momentul înmulțirii, tratamentul a putut să fie generalizat ușor prin acțiunea statelor. Coronavirusul dă repede tulpini din ce în ce mai ucigătoare și trebuie administrat vaccinul în mai multe doze pentru a instrui celulele corpului să lupte. Nu este de glumit cu agenții infecțioși, cazul ciumei fiind foarte cunoscut. Oamenii se cred importanți pe planetă, dar nici nu bănuiesc câți germeni sunt în aer și așteaptă să ajungă în plămânii viitoarelor victime. Virusurile și bacteriile fac jocurile pe Terra.

Ar fi necesar ca politicienii să mai citească din opera lui Gustave Le Bon, măcar niște fragmente. S-ar putea să apară decizii administrative mai bune.

Informații articol
Publicat în: Profesioniști
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.