Summit-ul european de săptămâna trecută a adus într-adevăr schimbări de talie istorică, acordul la care au ajuns liderii europeni mergând în direcția creării unei regiuni mai coerente din punct de vedere fiscal. Intervenția organismelor comunitare în construcția politicilor fiscale naționale este un pas foarte important: o parte din suveranitatea națională este afectată în numele stabilității macroeconomice.
Deficitele structurale, cele care țin seama de creșterea potențială, pe termen lung a PIB, și de situarea în cadrul ciclului economic, urmează să fie limitate la 0,5% din PIB. Într-o lume în care finanțarea devine tot mai dificilă, hotărârea ar asigura stabilizarea necesității de finanțare, fapt care constituie o decizie înțeleaptă pe termen lung. Pe termen mai scurt însă, efectul de frânare al economiei europene impus de măsurile de austeritate ar putea fi dureros.
„Europa a ales o integrare mai puternică. În fața amenințării creșterii costurilor de împrumut care poate aduce în genunchi orice debitor, cea mai puternică economie a Europei, Germania, și-a impus punctul de vedere, imprimând calea austerității. Criza actuală nu este rezolvată cu aceste decizii; rămâne – de exemplu – de stabilit cum vor fi alimentate rezervele FMI cu câteva sute de miliarde de euro suplimentare, pentru că aproximativ 600 de miliarde de euro, noul nivel al resurselor sale, tot nu ar fi de ajuns. China, Japonia și alte state cu rezerve, în principal cele emergente, ar trebui să vină și ele cu contribuții masive pentru a stabiliza cu adevărat lucrurile”, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Din unele puncte de vedere România are o situație mai avantajoasă decât multe alte țări europene. Datoria publică se situează sub reperul de 60% din PIB, iar ajustările bugetare deja proiectate urmează – în scenariul optimist – să ne duca înspre un deficit de 1,9% din PIB în 2012. Umbrela UE deasupra bugetului ar urma să asigure, pentru toate țările care vor adera la noul tratat, o garanție a disciplinei bugetare, întrucât la urma urmei europenii vor putea interveni atunci când lucrurile scapă de sub control.
„Din acest punct de vedere, summit-ul creează oportunități, încrederea transferată înspre Est putând fi benefică percepției investitorilor. Iar nivelul nostru de datorie publică este de aproximativ 40% din PIB, sensibil sub limita impusă. Exista însă și riscuri majore: în cazul unor derapaje, UE va putea interveni în politica fiscală, fapt care, în ciuda tuturor dezmințirilor, ar putea însemna intervenții în sistemul de taxe. Într-un caz aparent îndepărtat (dar nu imposibil de imaginat, având în vedere perspectiva economiei globale), o sub-performanță accentuată la nivelul veniturilor publice ar duce la creșterea cotei de impozitare unice sau introducerea mai multor paliere de impozitare, fapt care ar constitui o lovitură grea pentru economie. Vestea bună este că dacă ne facem treaba cu seriozitate, nu supraestimăm veniturile și reducem risipa, vom evita acest pericol și vom beneficia de apartenența la un bloc mai stabil macroeconomic. În plus, politicile de investiții trebuie dirijate inteligent, altfel austeritatea ar fi in zadar”, mai arată Victor Safta.

Te-ar putea interesa și: