Obiceiul zilnic care îți poate menține organismul în stare de stres. De ce experții recomandă să faci un singur lucru odată

Trecerea permanentă de la o activitate la alta poate avea efecte mai importante decât simpla pierdere a concentrării. Neurofiziologul și expertul în longevitate Gerd Wirtz avertizează că multitaskingul poate crește nivelul hormonilor de stres și poate favoriza procese asociate îmbătrânirii.

Creierul nu face întotdeauna mai multe lucruri simultan

Multitaskingul a devenit o parte obișnuită a vieții de zi cu zi. Lucrăm la computer, răspundem la mesaje, verificăm telefonul și reacționăm la notificări, uneori într-un interval de numai câteva minute.

Problema este că, în cazul activităților complexe, creierul nu le desfășoară neapărat în paralel. În schimb, atenția este mutată rapid de la o sarcină la alta.

Fiecare asemenea schimbare consumă resurse cognitive. Repetată de zeci sau chiar sute de ori pe parcursul unei zile, fragmentarea atenției poate reduce eficiența și poate favoriza apariția oboselii mentale.

Potrivit cercetărilor citate de Focus, multitaskingul este asociat și cu o creștere a producției de cortizol, unul dintre hormonii implicați în răspunsul organismului la stres.

Ce legătură poate exista între stres și procesul de îmbătrânire

Problema devine mai importantă atunci când starea de stres nu este una ocazională, ci se transformă într-o rutină.

Stresul cronic este asociat cu procese inflamatorii și cu un risc mai ridicat pentru diferite afecțiuni. Sursa indică și o posibilă legătură între stres și scurtarea telomerilor.

Telomerii sunt structurile protectoare aflate la capetele cromozomilor și sunt asociați cu procesul de îmbătrânire celulară.

Asta nu înseamnă însă că răspunsul la un mesaj în timp ce desfășurăm o altă activitate ne scurtează automat viața. Avertismentul privește mai ales fragmentarea constantă a atenției și stresul care poate apărea atunci când acest comportament devine permanent.

„Mono-taskingul”, alternativa recomandată la multitasking

Gerd Wirtz recomandă o abordare mult mai simplă: concentrarea asupra unei singure activități înainte de trecerea la următoarea.

Așa-numitul „mono-tasking” presupune reducerea deliberată a situațiilor în care atenția este împărțită permanent între mai multe sarcini.

Una dintre metode este organizarea activității în intervale dedicate unui singur lucru. În loc să răspundem imediat fiecărui mesaj sau e-mail în timp ce lucrăm la altceva, acestea pot fi verificate separat.

Eliminarea notificărilor reprezintă o altă măsură care poate reduce numărul întreruperilor și nevoia creierului de a trece constant de la o activitate la alta.

Telefonul poate fi eliminat din anumite momente ale zilei

Schimbarea nu trebuie să se limiteze la programul de lucru. Expertul recomandă și introducerea unor perioade în care telefonul și rețelele sociale să nu concureze permanent pentru atenție.

Masa poate fi unul dintre primele astfel de momente. Renunțarea la verificarea telefonului în timp ce mâncăm reduce una dintre formele cotidiene de fragmentare a atenției.

Același principiu poate fi aplicat în timpul unei plimbări. În loc ca telefonul să fie verificat la fiecare câteva minute, atenția poate rămâne asupra activității respective.

Chiar și o pauză poate deveni o perioadă în care creierul nu este obligat să proceseze simultan mai multe fluxuri de informații.

Trebuie reținut că nu este că orice formă de multitasking este periculoasă, dar trecerea permanentă de la o sarcină la alta poate menține organismul într-o stare de stres. Reducerea distragerilor și concentrarea asupra unei singure activități pot reprezenta astfel o metodă simplă de a limita această presiune.