O nouă ipoteză despre boala Alzheimer stârnește îngrijorare. Transfuziile de sânge și instrumentele medicale sunt analizate de cercetători

Boala Alzheimer este considerată de mult timp o afecțiune sporadică, a cărei apariție este influențată de factori precum vârsta, genetica și stilul de viață. Totuși, oamenii de știință analizează tot mai atent posibilitatea ca boala să poată apărea și în urma unor mecanisme asociate infecțiilor și transmiterii unor proteine anormale.

Boala Alzheimer ar putea fi transmisă prin transfuzie de sânge

Un nou raport publicat în revista The Lancet analizează dovezile existente cu privire la această ipoteză, concentrându-se asupra posibilității ca proteinele beta-amiloide asociate bolii Alzheimer să fie transmise prin transfuzii de sânge.

Cercetătorii subliniază că transfuziile sunt proceduri medicale esențiale, care salvează numeroase vieți, însă consideră importantă investigarea tuturor riscurilor potențiale pentru siguranța pacienților.

În 2015, un studiu a oferit prima dovadă concretă că patologia amiloidă ar putea fi transferabilă între oameni

În 2015, un studiu a oferit prima dovadă concretă că patologia amiloidă ar putea fi transferabilă între oameni în urma unor proceduri medicale. Cercetările realizate ulterior, inclusiv cele din 2016, au adus dovezi suplimentare care au susținut această posibilitate.

În anii următori, alte studii au continuat să investigheze ipoteza. Un articol publicat în 2018 a sugerat că instrumentele chirurgicale contaminate ar putea transmite între pacienți proteine asociate bolii Alzheimer.

Mecanismul ipotetic ar putea semăna cu cel întâlnit în cazul proteinelor prionice infecțioase. Acestea pot determina proteinele sănătoase să se plieze incorect, transformându-se ulterior în proteine anormale și dăunătoare.

Un moment important în cercetarea posibilității de transmitere prin sânge a venit în 2023. Un amplu studiu populațional realizat în Danemarca și Suedia a arătat că persoanele care primiseră transfuzii de sânge de la donatori care au dezvoltat ulterior hemoragii intracerebrale aveau un risc mai mare de a dezvolta, la rândul lor, hemoragii cerebrale recurente după mai mulți ani.

Oamenii de știință consideră că există suficiente indicii pentru ca eventualele riscuri să fie investigate

Importanța acestor rezultate este legată de faptul că hemoragiile cerebrale spontane reprezintă un simptom caracteristic al angiopatiei amiloide cerebrale, cunoscută sub acronimul CAA. Aceasta este o afecțiune distinctă de boala Alzheimer, dar este asociată, la rândul său, cu acumularea proteinelor beta-amiloide.

Cercetătorii conduși de neurologul John Collinge de la University College London consideră că una dintre explicațiile biologice posibile este că sângele unor donatori ar fi putut conține cantități foarte mici de beta-amiloid. La momentul donării, aceste proteine nu ar fi produs încă angiopatie amiloidă cerebrală, însă ar fi putut fi transmise către destinatarii transfuziilor, conform ScienceAlert.

Această ipoteză nu demonstrează însă că boala Alzheimer poate fi transmisă prin sânge. Cercetătorii subliniază că nu există în prezent suficiente date pentru a afirma cu certitudine că acest mecanism are loc și adoptă o poziție prudentă în interpretarea dovezilor.

Totuși, oamenii de știință consideră că există suficiente indicii pentru ca eventualele riscuri să fie investigate și pentru ca sistemele medicale să ia în calcul măsuri de protecție, în cazul în care transmiterea patologiei Alzheimer prin sânge se va dovedi mai mult decât o simplă ipoteză.

Cercetătorii consideră că este nevoie de studii epidemiologice de mari dimensiuni

Cercetătorii consideră că este nevoie de studii epidemiologice de mari dimensiuni, asemănătoare cercetării realizate în Scandinavia, care a analizat peste un milion de persoane. Astfel de cercetări ar putea clarifica dacă, în timpul transfuziilor, pot fi transferate către pacienți și alte componente relevante pentru apariția unor boli, dincolo de sângele propriu-zis.

O posibilă măsură de protecție ar putea fi monitorizarea mai atentă a pacienților considerați cu risc crescut, inclusiv a celor care au nevoie de transfuzii repetate.

O altă direcție de cercetare vizează dezvoltarea unor sisteme capabile să verifice dacă biomarkerii sanguini asociați bolii Alzheimer pot contribui la identificarea donatorilor care ar putea prezenta patologie beta-amiloidă.

În acest moment, riscurile despre care vorbesc cercetătorii rămân în mare parte teoretice. Nu se cunoaște cu exactitate amploarea problemei și nici ce tehnologii ar fi necesare pentru a răspunde tuturor întrebărilor legate de posibila transmitere a beta-amiloidului.

Cu toate acestea, autorii raportului atrag atenția că incertitudinea nu ar trebui să împiedice cercetarea și pregătirea unor eventuale măsuri de siguranță.