Modelul romanesc: noi cu meseria, ei cu uneltele

In absolut toate evaluarile care privesc industria noastra de software, resursa umana este calificata drept principalul ei avantaj competitiv. Este foarte performanta, este ieftina si produce de vreo zece ori mai multa valoare adaugata decat media nationala.80%, rata riscului in creatia de softwareIn industria de software nu este nevoie de prea multa tehnologie, explica dl Alexandru Borcea, patronul Softchim, presedintele Asociatiei Romane pentru Industria Electronica si de Software. In medie, u

In absolut toate evaluarile care privesc industria noastra de software, resursa umana este calificata drept principalul ei avantaj competitiv. Este foarte performanta, este ieftina si produce de vreo zece ori mai multa valoare adaugata decat media nationala.

80%, rata riscului in creatia de software

In industria de software nu este nevoie de prea multa tehnologie, explica dl Alexandru Borcea, patronul Softchim, presedintele Asociatiei Romane pentru Industria Electronica si de Software. In medie, un loc de munca in bransa costa 7-8.000 de dolari. Cifra poate merge in jos pana la 5.000 de dolari, suma necesara pentru a acoperi costurile echipamentului de birou, inclusiv un PC, precum si salariul omului pe cateva luni. De atat este nevoie pentru a putea furniza servicii IT.
La extrema cealalta se afla proiectarea de componente, pentru care echipamentele si softurile, mai ales, sunt mult mai sofisticate. Pentru proiectarea de circuite, de pilda, programele costa intre 10.000 si 20.000 de dolari, iar bazele de date sunt si mai scumpe. IT-istii nostri nu-si permit asemenea cheltuieli, care pot totaliza, la nivelul unei firme de acest tip, intre 100.000 si 200.000 de dolari. De aceea, se asociaza cu firme straine; ei cu uneltele, noi cu meseria.
„Cu cat este mai inalta tehnologia care este proiectata, cu atat mai scump este produsul, pentru ca se multiplica si riscul ca proiectul sa nu se finalizeze – avertizeaza dl Borcea. Conform estimarilor Financial Angels, din zece astfel de proiecte, doar doua ajung sa fie marchetate si vandute. De aceea, marja de profit a acestora trebuie sa compenseze si costurile celor opt esecuri.”
Din totalul industriei romanesti de profil, in 2001, serviciile de IT reprezinta 11%, iar produsele soft, 10%, potrivit datelor oferite de Asociatia Nationala din Industria de Software. In Germania – comenteaza dl Florin Talpes, director general Softwin, presedintele ANIS, ponderea acestor doua componente este de 62%, deci tripla, iar acest lucru are o semnificatie speciala pentru ritmul in care se dezvolta afacerile si sectorul, in ansamblul sau.
Produsele software sunt programe cu foarte larga aplicabilitate, pentru care se vinde licenta de utilizare, producatorul pastrand proprietatea asupra produsului. Serviciile, in schimb, constau in dezvoltarea unor aplicatii foarte specifice, la comanda clientului, care dobandeste nu doar dreptul de folosinta, ci si pe acela de proprietate.

Un randament de trei ori mai mic decat al Indiei

Evident, este de preferat sa dezvolti cat mai mult industria produselor de software, pentru ca una este sa vinzi o aplicatie dedicata unui client si altceva este sa vinzi dreptul de folosinta in nenumarate tari, la zeci si sute de mii de utilizatori.
„Problema, puncteaza dl Talpes, este ca dezvoltarea de produse software este foarte costisitoare, necesitand surse de finantare exceptionale, adesea prin fonduri de investitii. Asa se explica faptul ca exportul romanesc de software este, ca si cel al Indiei de altfel, format in proportie de 90% din servicii IT, in timp ce exportul Israelului reprezinta 100% produse software.”
In aceste conditii, sectorul romanesc de software poate creste extensiv, volumul productiei fiind direct dependent de numarul angajatilor. O firma care are zece programatori si este foarte performanta poate realiza o cifra de vanzari anuale de circa 60.000 USD per angajat, ceea ce reprezinta de vreo trei ori media la exportul de soft. Aceeasi cifra, care la noi reprezinta varful, constituie nivelul mediu in India si se plaseaza mult sub media Israelului, de 150.000 USD.
„Evoluand pe aceeasi linie, conchide dl Talpes, sansa dezvoltarii industriei de software va fi resursa umana, dar in aceasta privinta nu avem, nici pe departe, potentialul Indiei, care scolarizeaza anual vreo 100.000 de programatori, in vreme ce ritmul anual al Romaniei este de circa 5.000 de noi specialisti.”
Numai o mica parte, insa, este angajata in software; din cei aproape 50.000 de oameni cu competente de IT pe care ii avem in momentul actual, numai 5.869 sunt angajati in productia de software, alti 13.096 presteaza servicii de IT, restul fiind in industria de hardware ori raspanditi in domenii conexe.
si mai relevant este faptul ca, in 1986, noi aveam un contingent anual de 3.000 de absolventi, pentru a ajunge astazi la 5.000. In acelasi interval, India a facut saltul de la 1.000 la 100.000.

Un sapard pentru IT

Sectorul industriei de software si, in general, cel al tehnologiei informatiei sunt de vreo 20 de ori mai dinamice decat restul economiei, afirma vicepresedintele ARIES, Florin Vrejoiu. „Daca aceasta crestere s-ar baza pe un parteneriat intre sectoarele public si privat, ea ar fi si mai ampla si ar induce efecte puternice in celelalte sectoare. Cresterea industriei IT ar putea deveni cheia succesului economiei nationale, pentru ca i-ar imprima acesteia un ritm rapid si ar atrage noi fonduri europene. Noi avem proiecte de implementare a unor portaluri regionale care sa deserveasca retele locale de servicii din cele mai variate, furnizate de Internet CafA