Unul dintre cele mai populare concepte ale modei sustenabile este second-hand fashion. La nivelul țării noastre, este încă un concept de nișă, dar poate înregistra creșteri pe fondul preocupării pentru consumul etic. Conform unui studiu din 2025, realizat de firma de cercetare MKOR Consulting, 43% dintre români se declară a fi consumatori „etici”, în creștere cu cinci procente față de anul trecut. Un consumator etic nu se gândește doar la propriile nevoi și dorințe, ci și la consecințele sociale, economice și de mediuale alegerilor sale.

În afara zonei de „nișă”

Consumatorii au un rol important în promovarea modei sustenabile. Prin alegerile lor, ei pot influența industria modei să adopte practici mai responsabile. Dacă optează pentru haine durabile, realizate din materiale naturale și produse în condiții etice, consumatorii pot contribui la crearea unei industrii vestimentare mai sustenabile.

Ei pot impacta și industria modei second-hand dacă pun mai mult accent pe această opțiune și o scot din zona de „nișă”. Același studiu MKOR evidențiază că 24% dintre consumatorii din România optează pentru articole fashion sustenabile.

„Sustenabilitatea include factorul uman. Iar moda sustenabilă, în concepția noastră, ține și de grija față de oameni. Sunt studii în spate care arată că, atunci când cumpărăm un articol second-hand, impactul asupra mediului este de până la 70 de ori mai mic decât ar fi pentru unul nou”, spune, în cadrul unui interviu pentru Revista Capital, Mădălina Corciu, PR & CSR Manager la Humana People to People Romania.

La momentul de față, compania, înființată în 2006, are peste 300 de angajați și operează mai multe de 40 de magazine second-hand la nivel național, cu o prezență în 23 de orașe, și are o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de lei.

Provocare

Moda sustenabilă îi provoacă pe oameni să se gândească la impactul obiceiurilor lor de cumpărare. Potrivit Mădălinei Corciu, un cetățean european poartă, în medie, un articol vestimentar de numai șapte ori înainte de a-l arunca.

„Se întâmplă și în cazul nostru să primim haine chiar cu eticheta pe ele, nepurtate. La nivelul Uniunii Europene, se iau deja măsuri importante ce se aplică și industriei textile. Planurile includ atât partea de producători, cât și partea post-consum. Iar România va trebui să se alinieze și ea la aceste noi reguli. Ideea este să consumăm mai puțin și să reutilizăm mai mult, iar ultima soluție să fie reciclarea hainelor care nu mai pot fi purtate”, explică Mădălina Corciu.

România și hainele reutilizate

În ediția din 2024 a cercetării MKOR mai sus menționate, 39% dintre consumatorii etici afirmau că recondiționează și repară obiecte, mai ales bărbații. Femeile, pe de altă parte, optează mai des pentru produse second-hand, această alternativă crescând în popularitate cu 14 procente față de anul precedent, până la 33%.

Cifrele arată că, la nivel de individ, destul de mulți oameni au intenții bune, de a refolosi, de a recicla hainele. La nivel de țară, însă, ar mai fi de lucru. „În România există o singură fabrică de reciclare de textile post-consum, de exemplu, la Cluj”, punctează PR & CSR Managerul Humana People to People Romania. 

Ea menționează și că în procesul de reciclare de textile există multe provocări, cu accent pe costul foarte mare pe care îl implică, fără o infrastructură optimă. Unele materiale reciclate pot ajunge să fie mai scumpe decât cele noi.

„Foarte des, din haine reciclate se produce umplutura pentru gecile de iarnă, iar pentru producători este mult mai ieftin să cumpere materie primă nouă, decât una reciclată. De aceea, s-au și închis fabrici de reciclare de textile, pentru că cererea era una destul de mică. Dar suntem încrezători că politicile publice care vin din partea conducerii UE vor sprijini producătorii de materiale reciclate să își continue activitatea”, spune Mădălina Corciu.

Un proces amplu

În România, nici sistemul de colectare a hainelor pentru reutilizare și reciclare nu este unul foarte bine pus la punct, deocamdată. Humana România nu are în magazinele sale momentan produse ce provin din țara noastră, cele mai multe ajung din alte țări europene, în care rețeaua Humana are activități de colectare.

În general, în baza unor parteneriate cu autoritățile locale din țările de proveniență a hainelor, acestea sunt colectate prin intermediul unor containere speciale. Mai apoi, ele ajung la un centru de sortare, unde sunt verificate pentru a se asigura că nu au defecte majore. Cele care pot fi reutilizate se trimit către magazinele second-hand. Unele articole care nu pot fi vândute mai departe pot fi reciclate, iar cele care nu se încadrează la nicio categorie ajung către recuperare energetică.

Drumul hainelor reutilizate

„La centrele de sortare Humana, în medie, în jur de 65-70% din haine ajung către reutilizare anual, 20-25% din ceea ce ajunge la noi trimitem către reciclare și în jur de 8% rămâne pentru recuperare energetică”, adaugă Mădălina Corciu. Ea povestește cum articolele vestimentare reutilizabile sunt, după selecție, igienizate conform standardelor europene și sortate pe categorii, pe colecții sezoniere.

Hainele ajung în depozite, iar după aceea magazinele Humana solicită periodic marfă nouă, în funcție de sezon și cerințele clienților. Odată ajunsă în magazine, noua marfă trece prin încă un proces de sortare, în cazul în care vreun produs anume a suferit vreo modificare în procesele anterioare.

„Abia după aceea, hainele ajung la raft, la vânzare, sortate pe categorii și pe culori. Și considerăm că avem standarde destul de înalte în ceea ce privește produsele pe care le prezentăm clienților. Suntem atenți să nu aibă defecte, să poată fi purtate cu plăcere mai departe.”

Peste tendințe

La final, obiectele vestimentare nevândute se trimit înapoi către centrul de sortare pentru reutilizare sau reciclare. Compania se implică astfel în promovarea și susținerea modei sustenabile din țara noastră, atât la nivel de politică organizațională, cât și de comunicare.

„Una dintre inițiativele noastre recente este platforma Humana Hub. Ne dorim să organizăm ateliere cu comunitatea noastră, să le povestim despre moda sustenabilă și importanța acesteia. De asemenea, colaborăm adesea și cu studenții de la UNArte, secțiunea de modă, pe diverse proiecte educaționale”, sunt doar două exemple de inițiative ale Humana România menționate de Mădălina Corciu.

Reprezentanții companiei consideră că moda sustenabilă nu este doar o tendință, ci o necesitate pentru a asigura un viitor mai bun pentru planetă și pentru generațiile viitoare. Prin adoptarea unor practici responsabile, industria modei poate deveni un motor al schimbării pozitive și are șansa de a contribui la construirea unei societăți mai durabile și mai echitabile.