Ministrul Finanțelor vrea să schimbe legea insolvenței. Statul nu poate recupera aproape 85 miliarde de lei
SURSA FOTO: Facebook, Tánczos Barna
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, vrea să schimbe legea insolvenței, care acum permite firmelor să evite plata taxelor prin falimente controlate. Statul nu mai poate recupera aproape 85 de miliarde de lei din cauza asta. În prezent, legea insolvenței oferă firmelor un fel de „scut” împotriva ANAF, iar unele companii folosesc asta pentru a falimenta intenționat firmele lor.
Ministrul Finanțelor vrea să schimbe legea insolvenței
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că cea mai mare parte a banilor pe care statul trebuie să îi recupereze provine de la firme private. El vrea să schimbe legea insolvenței pentru că unii oameni de afaceri folosesc insolvența ca o metodă de a evita ANAF-ul.
În total, ANAF urmărește să recupereze 124 de miliarde de lei, dar doar 38 de miliarde pot fi recuperate. Restul, în mare parte, sunt pierduți, fie pentru că firmele sunt deja în faliment, fie pentru că nu mai au bunuri sau sunt în diverse faze de insolvență. Din suma totală, doar 19 miliarde de lei aparțin companiilor de stat, restul fiind de la firme private.
Majoritatea banilor pe care statul trebuie să-i recupereze provin de la firme private. ANAF are nevoie de legi mai stricte pentru a închide „portițele” prin care unii se protejează de urmărirea sa. O problemă majoră este legea insolvenței, care permite firmelor să evite plata datoriilor, folosind-o ca o scuză pentru a ascunde falimentele intenționate.
Ministrul Finanțelor vrea să schimbe legea insolvenței, astfel încât statul să poată recupera banii datorați. Deși s-a încercat modificarea legii insolvenței în decembrie 2024, planul nu a fost finalizat. Oficialul român promite să revină cu propuneri legislative pentru a rezolva această problemă.

Ministrul Finanțelor vrea să scadă volumul tranzacțiilor cash
Ba mai mult, ministrul Finanțelor vrea să scadă volumul tranzacțiilor cash. Acesta ia în calcul reluarea discuțiilor despre plafonarea tranzacțiilor cu lichidități, însă există obstacole de ordin constituțional.
În ciuda acestui fapt, el a estimat că există totuși posibilitatea reducerii plătiților cash. De exemplu, colectarea impozitelor de către primării. Trecerea exclusiv la plata cu cardul ar însemn o reducere atât a cheltuielilor legate de colectarea propriu-zisă, cât și de personal.
Pe lângă renunțarea la plata cash a impozitelor, pe care o preconizează chiar în acest an, el va propune eliminarea tranzacțiilor cu bani lichizi în câteva domenii specifice de activitate. „Trebuie să reducem în domenii cu risc major. Vom veni cu domenii în care vom reduce foarte mult tranzacțiile cash”, a punctat oficialul român.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





