Ministrul Economiei, anunțul zilei privind impozitul zero pe salariul minim! De când se aplică și cine va beneficia
Claudiu Năsui, ministrul Economiei, a vorbit, joi seară, la Antena 3, despre implementarea programului privind impozitul 0 pe salariul minim, explicând că sistemul ar putea fi implementat începând cu 2022 într-o zonă deosebit de importantă a economiei, iar acest lucru ar putea duce la combaterea sărăciei din România.
Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, spune că impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem lua ca să combatem sărăcia şi sper să fie aplicată din 2022 în agricultură, unde sunt salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare, a declarat, joi seara,
„Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem face să combatem cea mai mare problemă a României, şi anume sărăcia. E o măsură absolut realizabilă dacă avem dorinţă politică să o facem. În programul de guvernare începem să facem asta din 2022 într-un domeniu anume. Nu vă ascund că sper şi cred că acesta va fi agricultura, pentru că în agricultură sunt şi salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare. O măsură „zero taxe” elimină această evaziune pentru că o face nerentabilă. De ce să te mai ascunzi, să nu plăteşti totul prin bancă dacă oricum nu mai există povară fiscala mare. Povara fiscală este cea care încurajează, de fapt, evaziunea fiscală”, a susţinut Năsui, la Antena 3.
La finele lunii noiembrie 2020, deputatul USR Claudiu Năsui declara că măsura „zero taxe pe salariul minim”, inclusă în programul USR PLUS de guvernare, ar urma să fie implementată gradual, pe parcursul a cinci ani, şi va viza în primul rând clasele sociale în care sunt cele mai mici salarii.
Ce înseamnă Zero Taxe pe Salariul Minim?
Potrivit platformei zerotaxe.ro, realizate de USR-PLUS în campanie, în prezent, 41 % din salariul minim înseamnă taxe, astfel că salariul minim net este de 1347 de lei. Zero taxe pe salariul minim înseamnă scutirea primilor 2.230 de lei din salariu și aplicarea taxelor și impozitelor doar pe bucata din salariu care depășește un salariu minim.
„Povara fiscală pe muncă în România este foarte ridicată, iar asta mai ales pe munca slab plătită. Din salariul unui român, statul ia 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS. În cazul unui salariu minim, după ce luăm în considerare și deducerile personale, statul ajunge să ia 41% din salariu. Iar asta nu este tot. Chiar și după aceste taxe, când ne cheltuim salariul, statul ne mai ia TVA, 19%, și accize incluse în prețul produselor pe care le cumpărăm. În total, statul ajunge să ne ia peste jumătate din munca noastră.
Suntem campioni în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim. De aceea mulți români au ajuns să fie goniți din propria lor țară, fiind stimulați să muncească mai degrabă în alte țări.
Portretul economic al României este unul sumbru și paradoxal. Pe de o parte România se confruntă cu o lipsă majoră de forță de muncă. Pe de altă parte, românii pleacă să muncească în alte țări în număr record, și foarte mulți dintre cei care rămân nu muncesc. România are a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană.
Impozitarea dură a muncii nu are impact numai economic, ci și social. Familii despărțite și părinți forțați să muncească departe de copiii lor. Cei mai afectați sunt cei din mediul rural și din zonele cele mai sărace”, mai arată USR-PLUS pe site-ul respectiv.
Jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Scriu, citesc și călătoresc, pe cât se poate, în pandemie și în viață. Mereu cu gândul la a fi informat, presa a devenit pentru mine mai mult un stil de viață decât un loc de muncă. Înțeleg importanța și chiar nevoia unei prezentări corecte și oneste a realității, într-o lume din ce în ce mai aglomerată și sufocată de idei și oameni care vor doar să își impună propriul punctul de vedere. Când nu scriu, îmi place să iau orașul la pas cu camera foto în mână. Din când în când, dacă beau destul vin, scriu poezii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





