Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat vineri seară că suma de 50 de milioane de euro alocată de România pentru sprijinirea Ucrainei nu reprezintă o suplimentare a bugetului Ministerului Apărării, ci fonduri deja prevăzute inițial. Oficialul a subliniat că decizia are la bază considerente de securitate națională și interese strategice directe ale României.
„În primul rând, banii sunt deja prinși în buget. Nu a fost o alocare în afara bugetului pe care Ministerul Apărării îl primise la începutul anului. În al doilea rând, este un sprijin pe care România l-a făcut cam printre ultimele țări”, a declarat ministrul.
Sprijin asumat, dar transparent
Radu Miruță a arătat că România a ales o abordare diferită față de alte state în ceea ce privește comunicarea sprijinului acordat Ucrainei, optând pentru transparență, într-un context public marcat de dezbateri și controverse.
„Unele țări au decis să facă acest sprijin într-un mod secret, într-un mod clasificat. Noi am decis să fie într-un mod transparent, pentru că există în spațiul public o discuție despre sprijinul și valoarea sprijinului pe care România l-a acordat până acum Ucrainei. Și este o decizie asumată, dar nu se fac publice aceste lucruri, pentru că e o chestiune de strategie, dacă vreți, militară”, a afirmat ministrul Apărării, vineri seara, la Antena 3 CNN.
Mecanism diferit față de alte forme de ajutor militar
Ministrul a explicat că sprijinul acordat prin acest mecanism nu presupune transfer direct de echipamente militare din dotarea Armatei Române, tocmai pentru a evita expunerea unor informații sensibile privind capacitățile de apărare ale țării.
„Nu putem pune pe ecranul televizorului ce capacități a avut Armata Română și ce cantități din capacitățile acelea au fost date. Însă aici e o chestiune un pic diferită, pentru că există un mecanism propus de Statele Unite, prin care țările care vor să sprijine Ucraina pun la comun o sumă de bani, care va intra în bugetul NATO, iar din bugetul NATO se achiziționează produse din Statele Unite, care sunt transmise, centralizate și coordonate pentru a sprijini Ucraina”, a explicat el.
Radu Miruță a insistat că sprijinirea Ucrainei nu este doar un gest de solidaritate, ci o investiție directă în siguranța României, subliniind legătura strânsă dintre securitate și dezvoltarea economică.
„Eu cred că, dincolo de faptul că e bine să ajutăm, este în interesul României. Nu putem discuta nici despre școli, nici despre spitale, nici despre mediul economic, despre dezvoltarea afacerilor, dacă nu avem securitate”, a declarat ministrul Apărării.
Acesta a adăugat că menținerea conflictului departe de granițele României reprezintă un avantaj strategic major pentru țară.
„Să-și imagineze cei care critică această decizie cam ce s-ar întâmpla în România dacă ar fi rușii pe la Galați și cam cum s-ar mai mișca mediul economic și cum ne-am mai întreba noi ce să facem. Cât timp războiul este ținut dincolo de granița României, pentru România zona asta tampon este un câștig fantastic și, da, trebuie să ajutăm și vom ajuta în continuare, în limitele pe care România le are”, a mai spus Miruță.
Contribuția României prin mecanismul PURL
România s-a alăturat mecanismului internațional „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), propus de Statele Unite ale Americii, contribuind cu 50 de milioane de euro. Fondurile sunt integrate într-un buget comun al NATO, din care sunt realizate achizițiile necesare pentru sprijinirea Ucrainei, într-un cadru coordonat la nivel aliat.
Dacă vrei, pot să-ți mai pregătescc titluri alternative, sapou mai tăios, sau o variantă adaptată strict pe stil Capital / Digi / G4Media.
