Minim istoric pe piața berii. Cât de mult a scăzut consumul în România
SURSA FOTO: Dreamstime
Industria berii din România traversează o perioadă dificilă, cu un declin semnificativ al consumului și presiuni tot mai mari din partea taxării. Datele din raportul anual al Asociația Berarii României arată o contracție accentuată a pieței în 2025, pe fondul creșterii accizelor și al schimbării comportamentului consumatorilor.
Piața berii a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele două decenii
Potrivit raportului anual prezentat de asociație, consumul de bere din România a ajuns în 2025 la 14,4 milioane de hectolitri, în scădere cu 4% față de anul anterior. Este cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 20 de ani, după o perioadă de relativă stabilizare în 2024, când piața se situa la aproximativ 15 milioane de hectolitri.
Datele indică faptul că nu este vorba despre o fluctuație temporară, ci despre un trend descendent care s-a accentuat în ultimii ani, piața cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani.
Creșterea accizelor, principalul factor al scăderii consumului
Unul dintre motivele principale ale acestei evoluții este majorarea semnificativă a accizelor. Din 2022 până în prezent, acciza la bere a crescut cumulat cu 55%, inclusiv printr-o majorare de 26,2% aplicată începând cu 2025.
Această creștere a fost mult peste nivelul prevăzut inițial în calendarul fiscal, care indica o majorare de doar 9,5% pentru perioada 2025–2026, ceea ce a generat presiuni suplimentare asupra prețurilor și consumului.
Evoluția pieței berii în România
|
Indicator |
2024 |
2025 |
|
Consum total |
~15 mil. hl |
14,4 mil. hl |
|
Evoluție anuală |
stabilizare |
-4% |
|
Evoluție 4 ani |
– |
-15% |
Industria berii, un pilon important al economiei
Reprezentanții industriei subliniază rolul economic major al sectorului, care rămâne unul puternic ancorat în economia locală.
Boris Miloushev, președintele asociației, a declarat:
„Sectorul berii este un vector major de contribuție locală în economia României: Berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă.
Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională – 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat.
Anul 2025 nu a fost doar un an dificil, ci un adevărat punct de cotitură. Piața berii a scăzut la 14,4 milioane de hectolitri – cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Nu vorbim despre o fluctuație, ci despre un trend care s-a accelerat anul trecut.”
Efecte în lanț: mai puține locuri de muncă și importuri mai mari
Scăderea consumului are efecte directe asupra întregului lanț economic. În 2025, numărul total al locurilor de muncă generate de sector a scăzut la 57.800, față de aproximativ 60.000 în 2024.
În același timp, importurile de bere au crescut cu 35%, iar producția internă a ajuns să înregistreze un excedent de aproximativ 30%, semn că cererea internă nu mai poate susține nivelul actual al capacităților de producție.
Impactul economic al scăderii pieței
|
Indicator |
Evoluție 2025 |
|
Locuri de muncă |
57.800 (în scădere) |
|
Importuri |
+35% |
|
Excedent producție |
~30% |
|
Contribuții la buget |
în scădere |
„Efect de bumerang”: taxe mai mari, consum mai mic
Directorul general al asociației, Constantin Bratu, avertizează că politica fiscală a generat efecte negative în lanț.
„ Sectorul berii din România nu se reduce strict la produsul în sine, el este un multiplicator pentru întreaga economie, care se ramifică și este în strânsă legătură cu alte sectoare importante pentru economia țării. De aceea, pentru Berarii României, scăderea sub pragul istoric din ultimii 20 de ani a pieței la 14,4 mil. hectolitri, este într-adevăr un semnal de alarmă.
Contextul macro-economic global, percepția consumatorilor și creșterea accelerată a taxării au generat un efect de bumerang: prețuri mai mari, consum mai mic și contribuții reduse la bugetul de stat. Nu este firesc să devină mai rentabil să aduci berea îmbuteliată din afara țării, să nu o mai produci intern cu resursele locale. Monitorizăm evoluția sectorului în continuare, dar impactul negativ înregistrat la nivelul anului 2025 este major.”
Schimbări în comportamentul de consum
Datele arată și modificări în obiceiurile consumatorilor. Consumul în HoReCa a scăzut de la 10% la 9%, ceea ce indică o orientare tot mai mare către consumul acasă.
În același timp, berea rămâne asociată socializării – 72% dintre consumatori o preferă în astfel de contexte, iar segmentul berii fără alcool a crescut cu 10%, ajungând la aproximativ 7% din piață.
Un sector strategic sub presiune
Industria berii este una dintre cele mai integrate în economia locală, cu 80% din materii prime provenite din România și o rețea extinsă de producție în majoritatea județelor.
Scăderea consumului, combinată cu creșterea taxării și a importurilor, indică o pierdere de competitivitate a producției interne. În plus, reducerea locurilor de muncă și a contribuțiilor la buget arată că impactul nu este doar economic, ci și social.
Piața berii din România a intrat într-o fază de contracție accentuată, iar datele din 2025 confirmă o schimbare de tendință. Fără măsuri de stabilizare, sectorul riscă să își piardă din relevanța economică, în ciuda rolului important pe care îl joacă în industrie, agricultură și comerț.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





