80% din investitiile straine venite i Rominia apartin rominilor cu firme i zone cu fiscalitate minima sau zero, considera deputatul Varujan Pambuccian. Anual, ar isemna circa 200 de milioane de dolari. Consultantii specializati se feresc sa dea o cifra exacta. Per total, estimarile arata ca cel putin o mie de persoane romine (fizice sau juridice) si-au creat firme off shore. Daca o astfel de societate ruleaza anual 100.000 USD, suma totala, pentru cele o mie numarate, depaseste 100 milioane dolari. Dar investitorii despre care vorbim jongleaza, de regula, cu milioane de dolari. La o mie de astfel de firme, totalul depaseste lejer un miliard de bancnote verzi (cit valoarea investitiilor straine i ultimii trei ani la un loc). Firmelor de consultanta off shore le merge bine i Rominia. Au sedii i zonele centrale ale oraselor, cheltuiesc bani pe publicitate. Fiscalitatea excesiva i-a impins pe patroni sa le bata la usa. Rechinii afacerilor rominesti se descurca, de obicei, la fata locului. Cu atit mai dificil este sa le dai de urma.
La prima vedere, nimic ilegal, doar ca afacerile astfel plasate vor fi si foarte greu de controlat. Anonimatul total, garantat i paradisuri, ii fereste pe miliardarii romini de privirile indiscrete ale autoritatilor.
„Un pasaport valabil, asta e tot”, aflam, tot de la consultanti, despre actele necesare. Dublat de citeva miisoare verzi, pasaportul iti serveste certificatul de investitor strain la domiciliu. in noua postura, altfel se duc tratativele la masa negocierilor FPS si altfel se igrasa conturile secrete. in paradisul fiscal nu ai nevoie nici de avizul BNR, la o investitie cu capital zero, practicata adesea.
Taxele locale se achita din valiza. E legal sa scoti din tara, plecind i strainatate, 5.000 de dolari, cam cit te costa crearea firmei. Investitorii romini au mirosit rapid afacerea. Securitatea cistiga bani frumosi prin firme off-shore. Institutiile de stat lucreaza si acum prin companii off shore, nu numai i Rominia. Privatii au ivatat repede lectia. Compania Crescent, actionar semnificativ al Grupului Industrial Voiculescu si Compania, este iregistrata i Cipru.
Despre Rompetrol toata lumea stie ca-i apartine lui Dinu Patriciu, fapt recunoscut chiar de el, desi numele sau nu apare la Registrul Comertului din Rominia. Pina mai ieri, doua fonduri din Liechtenstein, Danama Foundation Vaduz si Tudori Foundation Vaduz, figurau ca actionari la Rompetrol. Actiunile au trecut la Waverton Investments Rotterdam, apoi la Rompetrol Olanda. Patriciu cauta, ca si altii, sa evite fiscalitatea excesiva din Rominia.
Scandalul Columna Bank, declansat i 1997 de revista Capital, a avut la baza tot o iregistrare itr-un paradis fiscal, i Elvetia. Investitorii straini au recunoscut atunci ca sumele varsate proveneau de la persoane fizice si institutii romine.
Pe capul investitorilor ciprioti cu pasaport rominesc cade, mai nou, bomba aruncata de Uniunea Europeana. in perspectiva integrarii, Cipru ar trebui sa-si alinieze legislatia la standardele UE. Sfirsitul paradisului fiscal sau al Ciprului? L?ara lirei mai tare ca dolarul ar supravietui greu, daca afacerile de aici ar fi vinturate i alt paradis.