Faptul ca au avut inspiratia sa infiinteze in mai 1990 prima „intreprindere mica” in domeniul resurselor umane din Romania s-a dovedit un atu in fata concurentei. Nu atat prin vechime, cat prin faptul ca au putut valorifica experienta acelor ani in care se nastea o alta societate. Au reusit sa descifreze cu un ceas mai devreme nevoile oamenilor si au fost in stare sa ii orienteze spre alte orizonturi profesionale. Multi dintre tinerii care se prezentau atunci stangaci la interviurile de selectie sunt acum specialisti, manageri cu o cariera de invidiat sau chiar importanti oameni de afaceri.
Spre deosebire de alte firme profilate pe servicii in resurse umane, directorii de la Atlas Consel au pornit la drum cu ideea de a oferi clientilor consultanta. Ceea ce inseamna mai mult decat recrutare, selectie, instruire sau consiliere luate fiecare separat. Desigur ca acest concept s-a cristalizat in timp, dar tendinta exista deja de la primele comenzi de evaluare a personalului, primite imediat dupa infiintare. In urma discutiilor cu angajatii ei elaborau studii de opinie sau rapoarte asupra climatului organizational. Exercitii utile pentru cunoasterea starii de spirit a intreprinderilor aflate in plina metamorfoza.
„Cuvantul recrutare a aparut in vocabularul nostru de-abia in 1992, recunoaste Ioan Samihaian. Atunci a inceput a doua etapa in activitatea noastra.” De fapt atunci au prins contur firmele private romanesti. Dornice sa copieze imaginea, daca nu chiar sa rivalizeze companiile vazute prin strainatate, acestea au cautat ajutorul consultantilor. Ulterior, competitia fiind tot mai puternica pe piata, acestia s-au transformat in antrenori. Chiar daca directorii de la Atlas Consel spun ca ofera numai servicii de consultanta si strategii in resurse umane, in realitate, ei asigura, de ani de zile, antrenamentul directorilor si angajatilor pentru a se mentine in forma, daca nu chiar in topul unei economii pline de surprize.
Pentru a reusi aceasta performanta, la randul lor au fost nevoiti sa ia lectii de la straini. De altfel, asocierea cu firma englezeasca de recrutare si selectie Nicholson International a fost vitala pentru a putea intra in zona serviciilor oferite multinationalelor prezente deja in Romania. „Colaborarea cu ei ne-a permis sa ne masuram puterile cu un standard pe care altfel doar il intuiam. Strainii stiau mai bine ce inseamna acest serviciu. Precisi in solicitari si foarte exigenti,
ne-au impus acuratete si implicare responsabila.” Garbis Ohanisian considera ca, la randu-le, au reusit sa influenteze mentalitatea strainilor, scotandu-i din tiparele unei gandiri, adesea rigide. „Am reusit sa-i convingem ca oamenii intre 35 si 45 de ani reprezinta un izvor nesecat de valoare adaugata: foarte bine pregatiti si cu o motivatie mult mai consistenta. Acum lucrurile s-au relativizat foarte mult din cauza crizei economice. Se cer rezultate imediate si, in astfel de situatii, directorii nu-si mai pot permite sa faca investitii pe termen lung in tineri.”
Intarita prin aceasta colaborare de tip occidental, conducerea de la Atlas Consel a avut curajul sa abordeze programe finantate din strainatate. De fapt, sosise momentul dezvoltarii consultantei asociate cu pregatirea personalului dupa standarde internationale si in Romania. Sustinerea componentei de instruire in cadrul programului REPEDE finantat prin Phare a fost un tur de forta in care s-a calit pentru proiecte de talie internationala. „Am preluat tehnologia de instruire de la Crown Agents si apoi am diseminat cunostintele in toata tara.” Ioan Samihaian spune ca a reusit sa specializeze in managementul resurselor umane 230 de persoane, pe parcursul celor zece editii ale programului.
Acum Atlas Consel administreaza programul PROGRES. Un fel de continuare, dar aprofundata, a programului REPEDE. O angajata a firmei este manager de proiect pe componenta de instruire. Programul a oferit posibilitatea furnizorilor romani de training sa obtina finantari pentru 22 de proiecte. Pusi in fata problemei simple de a preciza in ce masura au reusit sa influenteze piata fortei de munca in ultimii zece ani, cei doi asociati se simt in dificultate. De fapt, activitatea si viata lor profesionala se confunda, pana la identificare, cu lucrurile bune care s-au intamplat in domeniul resurselor umane.