Merkel înăsprește restricțiile; Europa încearcă să stăvilească (pandemia de) COVID
Patrick Donahue, Naomi Kresge, Ania Nussbaum, din cadrul Bloomberg au relatat o opinie cu privire la situația pandemiei de coronavirus din Europa. Aceștia au subliniat faptul că Angela Merkel face tot posibilul pentru a-și ajuta poporul, venind cu noi restricții.
În discuțiile cu autoritățile regionale, cancelarul german Angela Merkel face presiuni pentru aplicarea unor restricții mai dure în vederea opririi răspândirii coronavirusului, în timp ce liderii europeni fac eforturi pentru a stopa creșterea alarmantă a cazurilor. La fel ca omologii săi de pe întreg continentul, Merkel încearcă să împiedice reimpunerea carantinei naţionale care a oprit activitatea economică în al doilea trimestru și, în schimb, face presiuni pentru restricții punctuale vizând focarele de virus. Guvernul german face presiuni pentru ca utilizarea obligatorie a măștilor să fie extinsă la toate spațiile în care oamenii se adună în grupuri, precum și pentru o posibilă carantină pentru restaurante, baruri și cluburi în zonele cu rate de contagiune relativ ridicate, potrivit unui document informativ accesat de Bloomberg.
„Trebuie să renunțăm acum la unele lucruri, în anumite zone, pentru a recâștiga apoi mai multă libertate în viața de zi cu zi”, a declarat miercuri ministrul Sănătății, Jens Spahn. „Cu cât respectăm mai mult regulile de igienă și distanțare, cu atât facem mai dificilă răspândirea virusului”.
Numărul infectărilor în Europa a început să crească la sfârșitul verii, în urma reuniunilor sociale și a călătoriilor de vacanță. Noile cazuri în Germania au urcat marți la 6.541, aproape de nivelurile de la vârful pandemiei din primăvară, deși au scăzut din nou la 4.464 în 24 de ore, până miercuri dimineață, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins.
Cum arată cifrele în Franța
Media pe șapte zile în Franța privind noile infectări a crescut marți, pentru a 11-a zi, la 17.387, cea mai mare de când a început epidemia. După ce a plasat șase orașe în stare de alertă maximă, inclusiv Parisul, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat punerea în aplicare a unei carantine (de noapte) în cele mai mari orașe ale țării, pentru a controla răspândirea virusului.
Europa în ansamblu a înregistrat aproape 700.000 de cazuri noi săptămâna trecută, cea mai mare cifră de la începutul pandemiei, totalul ajungând la puțin sub 7 milioane, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății marți, în cel mai recent raport al său. Iranul, Marea Britanie, Franța, Rusia și Spania reprezintă mai mult de jumătate din toate cazurile noi, potrivit raportului.
În timp ce ratele relativ scăzute de spitalizare și de deces au generat o rezistență față de restricții mai dure, guvernele din multe țări cu creșteri ale numărului de infectări nu au avut de ales, trebuind să înăsprească restricțiile localizate. Până în prezent, există puține dovezi că strategia pe zone diferențiate funcționează.
Grupul industrial german BDI a avertizat miercuri că lipsa de coordonare între statele federale provoacă incertitudine în rândul companiilor și consumatorilor. „O procedură inițiată și coordonată rapid este baza atât pentru acceptarea socială, cât și pentru activitatea economică”, a remarcat grupul.
În alte părți ale Europei, guvernul regional al Cataloniei, cea mai populată regiune din Spania, analizează închiderea completă a barurilor și a restaurantelor, între alte opțiuni, potrivit ziarului barcelonez La Vanguardia.
Ce se întâmplă în Marea Britanie
Premierul britanic Boris Johnson se confruntă cu presiuni crescânde pentru a decreta o carantină națională, după ce Partidului Laburist de opoziție și oamenii de știință de la guvern au declarat că este nevoie de mai mult pentru a controla epidemia de COVID-19. Irlanda de Nord va introduce unele dintre cele mai dure măsuri din Europa, inclusiv închiderea școlilor, a barurilor și a restaurantelor, a convenit miercuri executivul regiunii.
Și premierul olandez Mark Rutte a anunțat, marți, ceea ce a numit „o carantină parțială”, cu interzicerea vânzării de băuturi alcoolice după ora 20:00 și închiderea barurilor, a restaurantelor și a cafenelelor.
În Germania, un sondaj a sugerat, marți, că investitorii sunt îngrijorați că reapariția contagiunii ar putea afecta redresarea, în timp ce Bundesbank a avertizat că sistemul financiar al națiunii ar trebui să se pregătească pentru creșterea tensiunilor, ca urmare a falimentelor unor firme și a creșterii îndatorării. Revenirea (economică a) Germaniei pierde din forță, pe măsură ce se înmulțesc temerile legate de creșterea infectărilor, au declarat miercuri primele cinci institute de cercetare economică din țară. Produsul intern brut se va contracta cu 5,4% în 2020 și se va extinde cu 4,7% anul viitor, au prezis experții în ultimele lor perspective bianuale.
Ce spun economiștii Bloomberg – „După ce redresarea câștigase avânt în a doua jumătate a lunii septembrie, activitatea economică a scăzut din nou în a doua săptămână a lunii octombrie, în special în țările europene și în Canada. În urma îngrijorărilor cu privire la noile focare, pe fondul creșterilor puternice ale cazurilor de COVID-19, activitatea din Germania, Franța, Spania și Italia s-a aplatizat” – Björn van Roye și Tom Orlik.
Grecia s-a alăturat marți altor guverne şi a înăsprit restricțiile, impunând utilizarea măștilor în toate birourile și în spațiile în aer liber unde se adună grupuri, cum ar fi stațiile de autobuz și magazinele din întreaga țară, nu numai în unele regiuni.
Europa de Est a fost, de asemenea, puternic afectată de noul val de infectări; Republica Cehă a raportat al doilea cel mai mare număr zilnic de noi cazuri de COVID-19 miercuri, 8 325. Ministrul Sănătății, Roman Prymula, a declarat că următoarele trei săptămâni vor fi „complicate și sumbre” și a îndemnat cetățenii să respecte regulile de igienă și de distanțare.
România interzice toate evenimentele private, precum nunți și botezuri, începând cu 15 octombrie, după creșterea numărului de cazuri noi, la un număr record de peste 3.000 în ultima săptămână, notează Es Noticias.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





