Mediul de afaceri avertizează! Ce efecte ar putea avea majorarea salariilor în noiembrie

 Eugen Teodorovici admite totuşi că lefurile ar putea fi îngheţate de anul viitor, iar Ministrul Muncii spune că salariul minim ar putea fi majorat de la 1 noiembrie 2018. 

„Majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri”, a declarat, luni, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). 

"Este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri de aproape doi ani de zile. Măririle nu le comentăm, necesare, nenecesare, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată, şi fiecare cetăţean, tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor", a spus Cristian Pârvan, citat de Agerpres. 

Acesta a subliniat că România nu face investiţii publice pentru că toţi banii se "duc" pe salarii. 

Cristian Pârvan susţine, totodată, că o asemenea decizie va afecta mediul de afaceri, după ce acesta a avut de suferit în urma măsurilor adoptate anul trecut de Guvern prin care salariile au crescut în sectorul public cu 24%, iar în mediul privat cu numai 11%, generând un flux de plecări din mediul privat către stat. 

"Mi se pare raţional (o îngheţare a salariilor în sectorul bugetar n.r.). Deja creşterea economică a încetinit. Prognozele deocamdată nu sunt cu nimic mai optimiste pentru 2019 existând atât motive interne, dar mai ales motive externe. Deci dincolo de dorinţa legitimă de a avea salarii mai mari, care nu poate fi negată şi nici nu se poate spune că este greşită, trebuie să putem să le dăm", a mai spus Cristian Pârvan. 

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, că, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani. 

Aceste precizări au venit după ce senatorul PNL Florin Cîţu anunţa, tot pe pagina de socializare, că Executivul introduce măsuri de austeritate din 2019, precum îngheţarea salariilor din 2019, conform unui document transmis Comisiei Europene. 

"Legea salarizării se va aplica aşa cum a fost ea adoptată de Parlament, chiar dacă lunile acestea a mai existat un scenariu, şi anume să se aplice direct grila din 2022 în 2020, aşa cum au solicitat, în mod repetat, mai multe federaţii sindicale. Considerăm însă că legea trebuie aplicată aşa cum a fost adoptată de Parlament şi cum este în vigoare, cu aplicare etapizată până în 2022 şi creştere anuală cu 25 la sută din diferenţa până la grila din 2022. Mai mult, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani", a spus Vasilescu. 

Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la Digi24, că documentul privind o posibilă îngheţare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL, este unul public, trimis Comisiei Europene, şi reprezintă un document de lucru, o posibilă variantă. El a precizat, totodată, că există şi o propunere de aplicare a legii salarizării până în 2020, în loc de 2022.