Mătreața uscată sau grasă? Cum îți dai seama ce problemă ai și când trebuie să mergi la dermatolog
SURSA FOTO: Dreamstime - mătreață
Fulgii albi de pe umeri pot părea o problemă banală, dar cauza lor contează atunci când alegi produsele de îngrijire. Mătreața uscată și cea grasă au manifestări diferite, iar un șampon nepotrivit poate accentua disconfortul. Cum le deosebești și ce semne arată că ai nevoie de un dermatolog?
Mătreața uscată: cum o recunoști și de ce apar fulgii albi pe umeri
Mătreața nu se manifestă la fel la toate persoanele și nici nu răspunde aceluiași tip de îngrijire. În timp ce un scalp uscat are nevoie de hidratare, unul gras necesită produse care să controleze excesul de sebum și să reducă proliferarea fungică. Alegerea unor produse nepotrivite poate accentua simptomele. Identificarea tipului de mătreață este importantă pentru alegerea tratamentului adecvat.
Mătreața reprezintă descuamarea accelerată a celulelor de la nivelul scalpului. În mod normal, pielea se reînnoiește constant, iar celulele moarte nu sunt vizibile. Atunci când acest proces se accelerează, apar fulgi albi sau gălbui, care pot fi observați pe păr și pe haine.
În majoritatea cazurilor, mătreața este asociată cu proliferarea fungului Malassezia, prezent în mod natural pe scalp. Acest microorganism se hrănește cu sebum, substanța grasă produsă de glandele sebacee. Atunci când sebumul este în exces sau pielea reacționează mai sensibil, pot apărea inflamația și descuamarea.
Tipul de mătreață depinde în principal de cantitatea de sebum și de starea barierei cutanate. Un scalp deshidratat poate produce fulgi fini și uscați, în timp ce unul gras poate dezvolta scuame mai mari și lipicioase. În anumite situații, mătreața poate reprezenta o formă ușoară de dermatită seboreică.
Identificarea corectă a tipului de mătreață ajută la alegerea produselor potrivite și la evitarea agravării simptomelor.
Mătreața uscată apare frecvent la persoanele cu piele uscată sau sensibilă. Fulgii sunt mici, albi și fini, se desprind ușor și cad pe umeri, mai ales după periaj sau atunci când sunt purtate haine închise la culoare.
Scalpul uscat pierde apă din stratul superficial al pielii. Spălările frecvente cu produse agresive, utilizarea apei fierbinți, expunerea la aer rece sau foarte uscat pot accentua problema. Uneori, o dietă săracă în acizi grași sau deshidratarea organismului pot contribui la apariția disconfortului.
De exemplu, spălarea zilnică a părului cu un șampon puternic degresant poate provoca senzația de piele care „strânge” și mâncărime ușoară la câteva ore după spălare, mai ales în cazul persoanelor al căror scalp nu produce mult sebum.
Printre manifestările tipice ale mătreții uscate se numără fulgii mici și albi, care se împrăștie ușor, senzația de uscăciune sau de tensiune la nivelul scalpului, mâncărimea moderată și aspectul tern al părului, lipsit de strălucire.
Inflamația severă nu este frecventă în cazul mătreții uscate. Dacă apar zone roșii persistente sau leziuni la nivelul scalpului, este recomandată o evaluare dermatologică.
Mătreața grasă: cum o recunoști și când poate ascunde o afecțiune a scalpului
Mătreața grasă are manifestări diferite și poate provoca un disconfort mai intens. Fulgii sunt mai mari, de culoare alb-gălbuie și au un aspect uleios. Aceștia se lipesc de scalp și de firele de păr, iar uneori pot forma plăci sau cruste.
Excesul de sebum creează un mediu favorabil dezvoltării fungului Malassezia. Dezechilibrele hormonale, stresul cronic și predispoziția genetică pot contribui la creșterea producției de sebum, favorizând apariția sau agravarea simptomelor.
De exemplu, dacă părul devine gras la câteva ore după spălare, iar la rădăcină apar scuame lipicioase, este posibil să fie vorba despre mătreață grasă.
Printre manifestările caracteristice se numără fulgii mari, gălbui și aderenți, aspectul lucios și încărcat al scalpului, mâncărimea intensă și apariția unor zone roșii sau iritate.
În formele persistente sau severe, mătreața grasă poate indica prezența dermatitei seboreice, o afecțiune care necesită evaluare medicală.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.