Producția de energie electrică „verde“, în special cea eoliană, a luat un avânt puternic în ultimii ani. Dacă în 2009 capacitatea instalată a parcurilor de turbine eoliene era de 14 megawați (MW), în prezent s-a ajuns la 1.253 MW, conform datelor prezentate de Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrie din Camera Deputaților. Pentru încă 1.400 MW există deja autorizații de construcție, parcuri care vor fi finalizate în următorii ani.
Ultimul parc eolian inaugurat este cel al Enel Green Power, Sălbatica2, din județul Tulcea. Parcul cuprinde 35 de turbine, cu o capacitate instalată totală de 70 MW, la fel ca Sălbatica1, devenit operațional în 2011. Enel Green Power a ajuns la o capacitate de producție de energie eoliană de 270 MW, fiind în prezent unul dintre principalii producători de profil, alături de companii prezum CEZ, Monsson Alma, Martifer și Iberdrola. Italienii au, în total, cinci parcuri în funcțiune, și încă un parc în execuție, Elcomex EOL din județul Constanța, care va avea o putere de 119,6 MW. Investițiile Enel Green Power se ridică la peste 330 milioane euro până în prezent.
Până în 2016, Enel intenționează să dezvolte încă 202 MW în proiecte eoliene și 25 MW în microhidrocentrale. „Suntem interesați și de energia solară, unde am putea instala panouri fotovoltaice produse în fabrica propire, cea din Sicilia“, spune Roberto Deambrogio, director ENEL Green Power pentru regiunea Italia și Europa.
Investiții mari în energie verde
România are, în acest moment, o producție de energie solară de doar 2 MW, la care se adaugă 28 MW în proiecte deja în construcție și încă 800 MW pentru care s-au dat autorizații. „Panourile fotovoltaice au devenit rentabile după ce investiția necesară producerii unui megawatt a scăzut de la șapte milioane euro până la 1,9 milioane euro“, arată Iulian Iancu. Chiar și așa, ca investiție, energia solară rămâne mai scumpă decât cea eoliană, pentru care media este de 1,5 milioane euro pentru un megawatt.
Tot în categoria energie curată, țara noastră mai are o capacitate de aproximativ 440 MW din microhidrocentrale. „A fost nevoie de șapte ani pentru a pune în funcțiune al doilea generator de la Cernavodă și de încă șapte ani discutăm ce facem cu al treilea și al patrulea (reactor – n.r.); spre comparație, în Dobrogea s-au ridicat doar în doi ani turbine eoliene cu o putere echivalentă cu cea a unui reactor de la Cernavodă (700 MW – n.red.)“, arată Iulian Iancu. Avântul luat de investițiile în energie „verde“ a fost susținut și de legislația adoptată rapid de România, fiind unul dintre puținele sectoare în care am întrecut celelalte state din Europa. „În condițiile în care celelalte state s-au bâlbâit cu legislația, investitorii mari, precum Enel Green Power, și-au concentrat investițiile în România“, arată președintele Comisiei pentru Industrie. Astfel, banii intrați în țară prin aceste proiecte ar plasa aceste investiții ca fiind printre cele mai importante din ultimii patru ani. „Cele din eolian, spre exemplu, sunt mai mari decât investițiile de la Jucu și de la Craiova la un loc“, arată Ianc.
România ar trebui să ajungă, în 2020, la o producție de energie verde echivalentă cu o treime din producția națională de energie, conform angajamentelor față de UE. Dacă ritmul actual se va menține, cel mai probabil, chiar vom ajunge la nivelul dorit. Interesant este că, dacă ar fi să se ia în calcul și valoarea pagubelor produse de poluarea generată de funcționarea producătorilor tradiționali (unitățile termo pe cărbune, în special), energia eoliană poate deveni chiar mai ieftină. Din păcate, cum poluarea nu este prinsă în cheltuieli, energia verde are nevoie de subvenții pentru a fi rentabilă.