România ar fi putut rămâne fără fonduri europene

Premierul Marcel Ciolacu a spus vineri, pe 1 decembrie, că dacă nu s-ar fi adoptat măsurile fiscale, România ar fi rămas fără fonduri europene de la 1 martie 2024. Iar acest lucru ar fi însemnat un dezastru național.

Șeful Executivului a precizat și că nu au fost introduse taxe noi, nu au fost majorate impozite. A spus, de asemenea, că s-a venit cu scheme de ajutor pentru agricultură şi construcţii.

”Eu am promis şi nu mi-a convenit în primele zile după ce am preluat mandatul, în primul telefon primit de la Comisie, să fiu avertizat că anul viitor se vor tăia fondurile europene, dacă România continuă în acets ritm şi nu se ia nicio măsură. După vizita în Germania, prima  vizită a fost la Bruxelles, să discut şi să văd cifrele.

Comisia are cifre la fel ca şi noi, nu trebuie să se mute Ministerul de Finanţe al  României. Realitatea era, când am devenit prim-ministru, că ne vom încadra într-un deficit de 6,8 la sută. Lucrul acesta nu se va întâmpla.

Aceasta ar fi însemnat să depăşim 0,6 deficitul de anul trecut. Automat de la 1 martie, România ar fi rămas fără fonduri europene. Asta ar fi însemnat un dezastru naţional, o renunţate la 70 miliarde de euro şi la reformele din PNRR.

Credeţi că eu mi-am dorit să vin şi să am discuţia publică, dar mă bucur că a fost discuţia publică în ceea ce priveşte taxele şi măsurile fiscale pe care  a trebuit să le iau imediat să pot închide anul 2023 şi să am o proiecţe pe 2024 în nişte termeni totuşi corecţi? ”, a declarat el la Antena 3.

Măsurile fiscale nu au afectat marea masă a populației

Marcel Ciolacu a explicat, totodată, că măsurile fiscale nu afectează marea masă a populaţiei.

”Înţeleg că a trebuit să vină Ciolacu să plătească notele de plată, dar aveam un deficit de 9,2 la sută. Am îndatorat ţara într-un an de zile cu 200 miliarde. Nimeni nu a făcut în istoria României aşa ceva. AM promis un lucru, că nu voi lua nicio măsură fiscală care să afecteze marea masă a românilor.

Am scos din excepţii, nu am introdus taxe noi, nu am mărit impozite, am venit cu scheme de ajutor acceptate de Comisie ca să nu fie considerate ajutor de stat pe zona de producţie a produselor alimentare şi a materialelor de construcţii. Pentru că producem, suntem în acest moment cel mai mare exportator de grâne din Europa, am depăşit Franţa, după foarte mult timp”, a afirmat acesta.

România avea nevoie de stabilitate

Tot vineri, prim-ministrul a spus că atunci când s-a format coaliția de guvernare, România avea nevoie de stabilitate, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Acesta adăugat că „mai aveam puțin și închideam această țară”.

„În momentul în care am decis atât eu şi colegii mei să facem această coaliţie, (…) România avea nevoie de stabilitate mai ales în contextul crizei regionale de securitate cu războiul din Ucraina.

Vedem acuma şi cu situaţia din Orientul Mijlociu, cu o criză energetică unde s-au luat deciziile un pic cam târziu, din punctul meu de vedere şi superficial. Marea majoritate nu mai sunt în acest moment în Guvern”, a declarat el vineri, pe 1 decembrie, la România TV.

Nu l-a vrut în Guvern pe Florin Cîțu

Șeful Executivului a fost întrebat dacă nu i-a vrut în Guvern sau a avut PNL eleganţa să îi retragă. Drept răspuns, a explicat că politica înseamnă negociere.

Marcel Ciolacu a fost întrebat, de asemenea, dacă nu l-a vrut în Guvern nici pe Florin Cîțu ca ministru de Finanțe. El a răspuns că acest lucru „ar fi dus ţara în pragul unui dezastru”.

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua României

Amintim că Marcel Ciolacu a transmis un mesaj de Ziua Națională. Acesta a vorbit despre tendința de dezbinare a românilor din acest moment. În contradicție cu ceea ce se întâmpla acum 105 ani când s-a înfăptuit Unirea de la 1918.

Totuși, s-a arătat încrezător că țelul nostru va fi atins, acela de a face o Românie puternică, orientată spre dezvoltare. O Românie care să aducă un trai mai bun cetățenilor săi pe care premierul i-a invitat la unitate. Mai multe despre acest subiect puteți citi aici.