România a atras 9,4% din fondurile europene alocate pentru perioada de programare 2021–2027
Întrebat despre la rata de absorbție a acestor fonduri, Marcel Boloş a declarat că, până în prezent, România a reușit să atragă 9,4% din fondurile europene alocate pentru perioada de programare 2021–2027.
Ministrul a precizat că au fost pregătite mai multe aplicații de plată, dintre care unele au fost deja transmise Comisiei Europene, iar altele urmează să fie trimise. Obiectivul este ca până la sfârșitul lunii mai să fie trimise cereri în valoare de 1,8 miliarde de euro, sumele urmând a fi încasate cel mai probabil la final de iunie sau început de iulie.
Marcel Boloș a precizat, totodată, că în luna iulie este planificat un nou set de aplicații de plată, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro, pentru a accesa fonduri din Politica de Coeziune, unde sunt disponibile mai multe resurse decât în cadrul PNRR.
„9,4%. Este, dacă vreţi, o perioadă în care absorbţia începe să intre în normalitate. Am spus că am pregătit aplicaţii de plată. Unele le-am trimis, altele sunt în curs de trimitere. Obiectivul este ca să închidem sfârşitul de luna mai cu 1,8 miliarde euro trimise la Comisie şi probabil undeva la sfârşit de iunie, început de iulie, să le şi încasăm.
De asemenea, avem programat pentru luna iulie un nou set de aplicaţii de plată, undeva în jur de 1,5 miliarde euro, astfel încât să primim o nouă tranşă din Politica de Coeziune, unde sunt mai mulţi bani decât în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat Marcel Boloș.
Oficialul a subliniat importanța momentului, afirmând că „sunt banii României în joc” și a insistat asupra necesității unei mobilizări generale, astfel încât „să fie o sumă cât mai mare absorbită”.
Reforma fiscală, un angajament asumat încă din 2021
În altă ordine de idei, Marcel Boloș a reamintit că, potrivit planului fiscal, reforma fiscală trebuia să fie discutată și aprobată până la sfârșitul lunii martie, pentru a intra în vigoare din aprilie și a genera venituri la buget. Pentru perioada aprilie-decembrie 2025, se estimau venituri de aproximativ 25 de miliarde de lei, echivalentul a circa 1,3% din PIB. Dacă ar fi fost aplicată pe tot anul 2025, impactul ar fi fost de aproximativ 1,7% din PIB, similar cu proiecția pentru 2026.
El a explicat că reforma fiscală este inclusă și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie să fie parte a cererii de plată numărul 4. În lipsa adoptării acesteia, cererea nu poate fi transmisă, iar întregul PNRR riscă să fie blocat.
Boloș a subliniat că România și-a asumat această reformă fiscală atât prin PNRR, cât și prin planul fiscal, iar Comisia Europeană a evidențiat clar importanța ei, fiind primul subiect discutat cu autoritățile române. Din acest motiv, reforma trebuie implementată integral pentru a respecta angajamentele asumate. Mai multe puteți citi aici.
