Marcel Boloș: Reforma fiscală TREBUIA discutată și aprobată până la sfârșitul lunii martie

Marcel Boloș a reamintit că, potrivit planului fiscal, reforma fiscală trebuia discutată și aprobată până la sfârșitul lunii martie, iar apoi să intre în vigoare din aprilie și să aducă venituri la buget. Pentru perioada aprilie-decembrie 2025, se așteptau venituri de aproximativ 25 de miliarde de lei, adică în jur de 1,3% din PIB. Dacă ar fi fost aplicată pe tot anul, ca în 2026, impactul estimat era de 1,7% din PIB.

El a mai explicat că această reformă fiscală este inclusă și în PNRR și trebuie să facă parte din cererea de plată numărul 4. Dacă nu se adoptă reforma, această cerere nu poate fi trimisă, iar PNRR-ul riscă să fie blocat.

Boloș a precizat că România și-a asumat această reformă fiscală atât prin PNRR, cât și prin Planul Fiscal, iar Comisia Europeană a subliniat clar importanța ei, fiind primul subiect discutat cu autoritățile române. Din acest motiv, reforma trebuie dusă la capăt, pentru a respecta toate angajamentele asumate.

În legătură cu reducerea cheltuielilor, Marcel Boloș a spus că astfel de măsuri sunt binevenite și ajută la gestionarea mai bună a banilor publici. Totuși, nu știe dacă Comisia Europeană va accepta ca reducerile de cheltuieli să compenseze lipsa reformei fiscale.

El a adăugat că Guvernul vrea să folosească eficient banii de la buget, iar reducerea cheltuielilor ajută atât la scăderea deficitului, cât și la o gestionare mai bună a fondurilor. Boloș a subliniat că sunt două lucruri diferite: pe de o parte este reforma fiscală, care trebuie să aducă venituri clare la buget, iar pe de altă parte este reducerea cheltuielilor, care este utilă și poate duce la o stabilitate bugetară în timp, astfel încât România să respecte regulile din tratatul de la Maastricht.

„Pe ceea ce înseamnă deficitul bugetar are, potrivit angajamentelor asumate de către România prin PNRR, dar și prin Planul Fiscal, după cum știți, are o componentă de reformă fiscală. E un angajament pe care l-am luat și pe care Comisia Europeană l-a reiterat în cadrul discuțiilor avute cu dumnealor, chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi.

Deci fiind vorba de un angajament, el trebuie dus la bun sfârșit, astfel încât angajamentele care țin de planul fiscal și planul național de redresare și reziliență să poată să fie îndeplinite. În ceea ce privește celelalte măsuri care vin tot pe linia gestionării eficiente a deficitului bugetar pentru ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli, aceste tipuri de măsuri sunt complementare.

Nu știu în ce măsură Comisia ar putea fi deschisă să accepte o așa zisă compensare cu ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli. Ele sunt binevenite și prioritare pentru că obiectivul pe care îl urmărește Guvernul este cel de a utiliza eficient fondurile publice pe care le are alocate și din acest punct de vedere, orice măsură pe care o luăm pe linia reducerii de cheltuieli înseamnă un spațiu bugetar care s-a creat din perspectiva deficitului dar discutăm și de o gestionare eficientă a fondurilor, care a rămas o prioritate, așa după cum se poate observa și în spațiu public.

Una peste alta, ca să răspund la întrebare, sunt două aspecte diferite. E reforma fiscală la care ne-am angajat și care spune foarte clar impactul bugetar pe care trebuie să-l avem prin măsurile fiscale pe de o parte și pe de altă parte dacă guvernul și noua coaliție vor stabili componenta de reducere de cheltuială, aceasta este binevenită și va duce la o consolidare fiscal-bugetară într-un termen rezonabil încât să intrăm în zona de respectare a prevederilor tratatului de la Maastricht”, a declarat oficialul român într-o conferință la guvern.

Guvernul poate alege singur cum să aducă mai mulți bani la buget, în cadrul reformei fiscale

Marcel Boloș a spus că Guvernul poate alege singur cum să aducă mai mulți bani la buget, în cadrul reformei fiscale. Acest lucru se poate face prin taxe pe consum, pe capital sau pe muncă. El a explicat că reducerea cheltuielilor și folosirea mai eficientă a banilor publici este, de asemenea, un obiectiv corect, dar aceste măsuri ar trebui să se adauge reformei fiscale, nu să o înlocuiască.

El a mai precizat că aceste obiective sunt realiste și se bazează pe reguli simple de folosire a banilor publici. A explicat că planul fiscal nu precizează ce taxe exacte trebuie aplicate, ci doar cât de mare trebuie să fie impactul lor asupra bugetului. A amintit că nu e vorba doar de taxe pe consum, ci și de posibile taxe pe capital. În ceea ce privește taxarea muncii, Boloș a recunoscut că este un subiect sensibil. A adăugat că deciziile concrete vor fi luate de noua coaliție de guvernare, iar el nu poate spune ce măsuri exacte vor fi alese.

Există riscul să fie suspendate fondurile europene viitoare

De asemenea, Boloș a menționat că pe 4 iunie Comisia Europeană va anunța cum au fost evaluate statele membre în privința reducerii deficitului bugetar. Pentru România, faptul că nu s-a adoptat reforma fiscală la timp va conta mult. El a avertizat că, dacă România nu își respectă angajamentele, există riscul să fie suspendate fondurile europene viitoare. Comisia și Consiliul UE pot lua astfel de măsuri după anumite proceduri.

El a explicat că în această perioadă sunt în desfășurare mai multe proceduri, iar Comisia va trimite eventuale propuneri de măsuri către Consiliul Ecofin pe 4 iunie, în baza articolelor 9 și 10 din regulamentele europene care se referă la politica de coeziune și mecanismul de redresare. Aceste decizii țin exclusiv de Comisia Europeană, după ce analizează modul în care România și-a respectat planul fiscal.

În final, Boloș a precizat că aceste informații sunt deja cunoscute public și că responsabilitatea revine Ministerului Finanțelor. A spus că nu poate oferi detalii despre raportul trimis Comisiei Europene sau despre cel care urmează să fie trimis, pentru că doar Ministerul Finanțelor poate da astfel de informații.

Reforma fiscală a fost asumată încă din anul 2021

Reforma fiscală a fost asumată în cadrul PNRR încă de acum patru ani, dar a fost prinsă suplimentar și în cadrul planului fiscal pe șapte ani, adoptat în anul 2024.

„Am menționat că reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de pe vremea când s-a elaborat PNRR și odată cu aprobarea lui în anul 2021. Aceasta este o certitudine, se găsește în jalonul 207 și România acest angajament l-a transpus și în Planul Fiscal unde se prevede impactul bugetar de 1,7% din PIB și valoarea acestui impact bugetar de 23 miliarde de lei.

Cum se va ajunge, pe care cale se va ajunge la acest impact bugetar, este decizia noului guvern și a coaliției de guvernare. Trebuie doar să ne gândim așa, că până la sfârșitul anului mai sunt șapte luni, că avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să producem, să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală. Nu știu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este vorba de o decizie a coaliției de guvernare, o decizie probabil a viitorului guvern.

Am spus că avem ca și consecință a îndeplinirii sau neîndeplinirii acestui jalon data de 4 iunie, când noi ar trebui să avem un răspuns pentru reforma fiscală pentru ca să nu fie aplicabile prevederile articolului 9 și 10 din regulamentul Comisiei Europene și să nu avem, să zicem, surprize neplăcute din perspectiva Comisiei Europene referitor la măsurile pe care le va propune Consiliului Ecofin.

Indiferent ce v-aș spune eu și indiferent cât de mult aș dezvolta acest subiect, decizia aparține viitoarei coaliții de guvernarea și a noului guvern, de aceea ar fi cel mai potrivit raportat la interesele pe care le are România, să avem un guvern într-un timp cât mai scurt, cât mai rezonabil, pentru ca aceste măsuri să fie definitivate și să avem o perspectivă bună asupra aceea ce înseamnă absorbția de fonduri europene.

Discutăm de 28,1 miliarde euro pentru PNRR și discutăm de 44 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna să rămână șantierele fără surse de finanțare și să intrăm într-un blocaj pentru ceea ce înseamnă implementarea investițiilor României. Este un obiectiv de țară care îl consider eu unul foarte serios pentru cee ce înseamnă dezvoltarea și modernizarea României”, a explicat oficialul român.