România ar putea avea un rol semnificativ în aceste discuții cu privire la PNRR, mai ales prin contribuția la promovarea raportului votat recent de comisiile de specialitate ale Parlamentului European.
Planurile PNRR au întârziat în toată Europa
Documentul, coordonat de Siegfried Mureşan și Victor Negrescu (PSD), solicită o extindere cu 18 luni a termenului de implementare pentru proiectele mature din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), sursa principală de finanțare pentru planurile naționale PNRR.
Deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Maciej Berestecki, a reiterat că toate plățile prin RRF trebuie realizate până la 31 decembrie 2026 pentru jaloanele și țintele atinse până la 31 august 2026, Mureşan susține că această poziție reflectă strict prevederile actuale ale regulamentului și nu exclude posibilitatea unei modificări.
„Data finală a RRF este 31 decembrie 2026. Până la această dată toate plăţile prin RRF trebuie efectuate de Comisie statelor membre pentru jaloanele şi ţintele implementate până la 31 august. Asta este ceea ce prevede Regulamentul RRF şi de aceea aceste termene-limită nu sunt flexibile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Maciej Berestecki, pentru Agerpres.
Elaborarea și punerea în aplicare a planurilor a durat mai mult decât se estima inițial
El arată că elaborarea și punerea în aplicare a planurilor a durat mai mult decât se estima inițial, ceea ce a condus la întârzieri în toate statele membre, inclusiv în România, care se află în media europeană.
În prezent, România a primit două tranșe complete din fondurile PNRR și urmează să primească a treia tranșă, parțială, la începutul lunii iunie. Italia este singurul stat membru care a încasat șase tranșe, în timp ce Portugalia, Grecia și Spania au primit câte cinci. Câteva alte țări au patru tranșe, iar mai multe, inclusiv România, se află la nivelul a trei tranșe. Totodată, există și state care au primit doar una sau două.
„Există întârzieri în toate statele membre ale Uniunii Europene. România e în media europeană la implementarea PNRR. Am primit două tranşe întregi şi a 3-a tranşă o primim la începutul lunii iunie ca plată parţială. Există un singur stat la nivel european care a primit şase tranşe, Italia. Mai există trei state care au primit cinci tranşe până acum – Portugalia, Grecia şi Spania. Câteva state au patru tranşe, mai multe au trei ca noi, unele sunt în urma noastră cu două tranşe sau una”, a explicat Mureşan.
Beneficiarii fondurilor europene trebuie să accelereze implementarea proiectelor
Raportul coordonat de Mureșan și Negrescu propune ca, după 31 august 2026, să nu mai fie permise proiecte noi, dar cele deja aprobate și în curs de implementare să beneficieze de o perioadă suplimentară de 18 luni pentru a fi finalizate. Se așteaptă ca această propunere să fie adoptată în plenul Parlamentului European în luna iunie, moment în care va deveni poziția oficială a instituției.
„Comisia Europeană, în momentul de faţă, transmite următorul mesaj corect autorităţilor din statele membre. Mesajul CE este: acceleraţi implementarea. De aceea Comisia Europeană, pentru moment, nu poartă o discuţie oficială despre prelungire. CE doreşte un nivel de implementare cât mai mare acum şi înţelegem acest lucru, însă noi credem că prelungirea este justificată, ea va fi solicitată în mod oficial în luna iunie de Parlament şi cred că trebuie insistat pe lângă Comisia Europeană”, a declarat Siegfried Mureşan pentru sursa menționată.
În același timp, Mureșan avertizează că această prelungire nu este garantată și că beneficiarii fondurilor europene trebuie să accelereze implementarea proiectelor. El precizează că inițiativa nu vizează modificarea regulamentului NextGenerationEU, care a fost adoptat în unanimitate de statele membre, ci doar regulamentul RRF, care poate fi modificat prin procedura de codecizie – adică prin votul majoritar al Parlamentului European și Consiliului de Miniștri, la propunerea Comisiei Europene.
O astfel de modificare trebuie inițiată până la finalul anului 2025
Potrivit lui Mureșan, o astfel de modificare trebuie inițiată până la finalul anului 2025 pentru a permite timpul necesar procesului legislativ înainte de expirarea actualului termen-limită, 31 august 2026. El consideră că majoritatea necesară în Consiliu și Parlament poate fi obținută, cu condiția ca executivul european să fie convins să lanseze procesul.
„Modificarea acestui regulament cu unanimitate şi cu ratificare în toate parlamentele statelor membre, nu este realistă. CE spune că nu va încerca acest lucru şi cred şi eu că această modificare ar dura prea mult. Victor Orban probabil s-ar opune. Nu este realistă, nu o solicităm nici noi. Ce solicităm noi este următorul lucru: banii sunt cheltuiţi conform unui alt regulament european – regulamentul de înfiinţare a Mecanismului european de redresare şi rezilienţă (…) care poate fi modificat în procedură de codecizie, adică cu o majoritate în Parlamentul European şi cu o majoritate calificată în Consiliul de Miniştri, la propunerea CE”, a mai spus Mureşan.
Europarlamentarul PNL susține că sprijinul președintelui României ar fi deosebit de valoros în această negociere și că România are șansa de a deveni o voce influentă, dacă va demonstra credibilitate în fața Comisiei Europene. Pentru aceasta, este esențial ca viitorul guvern să accelereze implementarea reformelor asumate prin PNRR, într-un parteneriat eficient cu președintele țării. Lipsa progreselor în perioada anterioară a afectat încrederea Comisiei în capacitatea României de a-și respecta angajamentele, iar o schimbare de abordare ar putea crește șansele de succes în demersul de prelungire a termenelor.
„Cred că pentru ca vocea României să aibă greutate în negocierile pe PNRR este nevoie ca viitorul guvern, în parteneriat cu preşedintele României, să implementeze mai rapid reformele prevăzute în PNRR decât le-a implementat fostul guvern, fiindcă noi avem o problemă de credibilitate în faţa Comisiei Europene, din cauza faptului că nu am implementat reformele din PNRR, nu am îndeplinit ţinte şi jaloane şi, de aceea, dacă viitorul guvern va merge la CE şi va cere păsuire, cum a cerut şi vechiul guvern, cred că sorţii de izbândă sunt mici”, a completat el.
