Mâncarea pe care extrem de mulți români o consumă! Este un adevărat pericol
Sursă foto: Pixabay
O analiză recentă a cercetătorilor de la Universitatea din California de Sud din Los Angeles, ce se bazează pe mai multe studii arată clar ce repercusiuni poate avea asupra noastră o dietă de tip fast-food. Denumită de cercetători și „dieta Occidentală”, are efecte negative asupra stării generale de sănătate, inclusiv asupra creierului.
O analiză a cercetătorilor de la Universitatea din California de Sud, Los Angeles, ce se bazează pe rezultatele a zeci de studii desfășurate pe șoareci, arată că o dietă bogată în calorii și grăsimi este asociată cu o memorie precară, anxietate crescută și alte probleme cognitive.
O astfel de alimentație, cunoscută și ca „dieta Occidentală” în comunitatea științifică, nu afectează doar metabolismul și greutatea, ci are efecte asupra stării generale de sănătate, inclusiv asupra creierului, se arată într-un raport publicat în Frontiers in Neuroscience și citat de Futurism.
Conform analizei, șoarecii care au avut o astfel de dietă în timpul primelor etape ale vieții, ce sunt importante pentru dezvoltare, sufereau de o anxietate accentuată, iar funcțiile memoriei erau precare, indiferent de cât de mult au luat în greutate. De asemenea, dieta a dus la apariția comportamentelor similare dependenței, șoarecii tânjind practic după alimentele bogate în grăsimi și zahăr. Mai mult, cercetătorii au observat la subiecți și tendința de izolare și de a nu mai socializa atât de mult.
Un indicator perfect al riscurilor
Ideea din spatele acestei analize efectuate de cercetători este că dieta occidentală poate funcționa de multe ori ca un înlocuitor pentru o dietă americană ce abundă în gustări, băuturi răcoritoare și alte alimente nesănătoase, au scris cercetătorii UCLA în lucrarea lor.
„Pe lângă faptul că este un precursor al obezității și al disfuncției metabolice, o astfel de dietă occidentală este legată de o performanță cognitivă mai slabă pe tot parcursul vieții”, au scris ei. „În special în timpul etapelor critice de dezvoltare ale vieții, ce are consecințe negative asupra diverselor abilități cognitive mai târziu la vârsta adultă.”
Deci, în locul unei cercetări aprofundate efectuate la om, studiile efectuate la șoareci pot servi ca un indicator rezonabil, dacă nu chiar perfect, al riscurilor pentru sănătatea noastră de care trebuie ținut cont.
Sursă foto: Pixabay
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





