Volum mai mic, valoare mai mare – aceasta a fost, in anul care s-a incheiat, principala caracteristica a pietei bunurilor de larg consum (FMCG). In ceea ce priveste segmentul alimentar, marcile au pierdut in fata produselor vrac sau a celor facute in casa. Categoria bunurilor nealimentare a inregistrat si ea un regres notabil, consumatorii orientandu-se intr-o masura mai mare spre produsele „no-name” si spre brandurile cele mai ieftine. Reprezentantii companiilor MEMRB/IRI si GfK Romania puncteaza principalele modificari survenite pe aceste importante segmente de piata. Comentariile au la baza o comparatie intre primele zece luni ale anului 2002 si aceeasi perioada a anului precedent si se refera la vanzarile inregistrate exclusiv in reteaua de magazine care practica vanzarea cu amanuntul, pe de o parte, si la consumul casnic, care include toate formele de comert, pe de alta parte.

Bauturile continua sa se vanda bine

Segmentarea pietei bunurilor de larg consum (ian. – oct. 2002)

            Volum            Valoare
            % (in bucati)        % (in USD)
Produse alimentare
· Bauturi        62,8            63,8
· Produse pe baza
de grasime        6,6            13,1
· Alte categorii    30,6            23,1

Produse nealimentare
· Detergenti        10,2            14,0
· Produse cosmetice    14,1            18,8
si de ingrijire
personala
· Alte categorii    75,7            67,2

NOTA:
produse pe baza de grasime: unt, margarina, ulei pentru gatit
bauturi: ceai, apa minerala, cafea, bauturi energizante, bere, coniac, vin, sampanie, vermut, bitter
alte categorii alimentare: mancare pentru bebelusi, cereale pentru micul dejun, cacao, ciocolata, ketchup,
iaurt,condimente, supe deshidratate, mancare pentru animale de casa etc.
detergenti: pentru rufe si vase,
balsam de rufe
produse cosmetice si de ingrijire personala: creme de fata, pasta de dinti, parfum, sapun de toaleta, deodorante, sampoane etc.
alte categorii nealimentare: tigari, insecticide, scutece de unica folosinta, produse pentru ingrijirea toaletei,
produse pentru ingrijirea mobilei, odorizante de interior etc.

Produsele nealimentare si-au redus cota de piata, ca volum

Marius Caluian, Senior Account Executive, MEMRB/IRI Romania

In perioada ianuarie-octombrie 2002, piata bunurilor de larg consum a crescut, ca volum, cu 2,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea se datoreaza vanzarilor de produse alimentare (+3,9%), categoria bunurilor nealimentare ramanand aproximativ la acelasi nivel.
In ceea ce priveste valoarea vanzarilor, in USD, cresterea a fost de 8,3%. Segmentul produselor alimentare a fost mai dinamic – a crescut cu 11,4% in primele zece luni ale acestui an – iar cel al bunurilor nealimentare numai cu 5,4%.
Analizand prima categorie, reiese ca piata bauturilor (apa minerala, cafea, bere etc.) este de departe cea mai importanta, detinand o cota de 62,8% in volum si de 63,8% in valoare. Urmeaza segmentul altor produse alimentare (ciocolata, iaurt, condimente etc.) si cel al produselor pe baza de grasime. Acesta din urma a crescut atat cantitativ, cat si valoric cu 0,6, respectiv 3,0 puncte procentuale, in totalul pietei bunurilor alimentare. De asemenea, valoarea absoluta a vanzarilor de ulei pentru gatit, margarina si unt a crescut cu 45,1% in perioada ianuarie-octombrie 2002, fata de ianuarie-octombrie 2001.
Pe de alta parte, in acelasi interval de timp, segmentul bauturilor a scazut din punctul de vedere al numarului de bucati vandute cu 1,7%, ceea ce a condus la o diminuare cu 3,6 puncte procentuale, ca volum, in cadrul pietei totale a produselor alimentare. Totusi, consumatorii au platit cu 3,9% mai mult pentru a cumpara bauturi, fata de anul precedent. Chiar si asa, bauturile au pierdut 4,6 puncte procentuale ale cotei valorice, din totalul pietei de produse alimentare.
Categoria bunurilor nealimentare este, de asemenea, segmentata in trei
piete principale: detergenti, produse cosmetice si de ingrijire personala si alte produse nealimentare. Ultima piata mentionata, care include, printre altele, tigari, produse pentru intretinerea si curatenia locuintei si scutece de unica folosinta, este cea mai importanta, atat ca volum (75,7%), cat si ca valoare (67,2%). De altfel, este singura piata din cele trei enumerate anterior care, in perioada analizata, a inregistrat o oarecare crestere, ca volum al numarului de bucati vandute. Din punctul de vedere al valorii vanzarilor, acest segment a fost ceva mai dinamic (+7,8%).
Desi anul acesta romanii au cumparat mai putini detergenti, au platit cu 2,6% mai mult pentru aceste produse. Astfel, piata de profil a pierdut cate 0,4 puncte procentuale, valoric si cantitativ, din cota care ii revenea in cadrul categoriei „produse nealimentare”.
Cosmeticele si produsele de ingrijire personala au avut parte de cea mai mare scadere inregistrata pe piata bunurilor de larg consum, pierzand 4,5% din volumul vanzarilor si 0,4% din valoarea acestora.

Produsele vrac elimina marcile de pe piata
Andi Dumitrescu, Research Director, GfK Romania – Institut de Cercetare de Piata

Analizand consumul casnic de bunuri de larg consum, se impune o prima precizare: in primele zece luni ale anului 2002, piata totala a crescut valoric, in termeni reali, cu 6%. Luand insa ca baza anul 1998, constatam ca 2002 a fost mai slab cu 7%, dar in 2001 se inregistrasera cheltuieli cu 13% mai mici.
Dintre categoriile care au cunoscut scaderi importante amintim sampoanele, cafeaua instant traditionala, cafeaua macinata, bomboanele, inalbitorii de rufe si detergentii. Cresteri mari s-au remarcat la cappuccino, cafea boabe, balsam de rufe si biscuiti.

Spre deosebire de anumite segmente de piata, la care scaderea in volum se regaseste si in valoare, in cazul sampoanelor situatia este diferita, descresterea in volum fiind de 23%, iar in valoare de numai 3%. De altfel, sampoanele reprezinta o categorie care a inregistrat mari scaderi in ultimii ani.
Consumul de cafea instant traditionala se afla, de asemenea, intr-un continuu regres, din 1998. Cu toate acestea, lupta dintre jucatorii de pe aceasta piata este din ce in ce mai apriga.
O reducere importanta a cunoscut si piata de cafea macinata, mai mica cu 19% fata de anul precedent. Evident, scaderea provine de la cafeaua „branded”, cei mai afectati de aceasta situatie fiind producatorii de cafea ambalata. Pe de alta parte, in interiorul segmentului, cafeaua varsata a crescut, ca volum, de aproape doua ori. si in ceea ce priveste cafeaua boabe, varianta vrac domina piata, aceasta reprezentand aproximativ 90% din consum.
Detergentii reprezinta o alta categorie care a regresat cu mai mult de zece procente. In cazul acestora, creste foarte mult proportia produselor ieftine, care reprezentau doar 6% din total, pana in anul 2000, dar care au ajuns la 16%, in 2002. O veste buna insa ar fi cresterea ponderii detergentilor pentru spalare automata, de la 29% la 43%.
In anul 2002, nivelul cheltuielilor a fost ceva mai mare decat in 2001, insa mai scazut decat in 1998 sau 2000. Mai mult, puterea de cumparare a romanilor este foarte dezechilibrata si foarte asemanatoare cu anii precedenti, 10% dintre ei (cei cu venituri mari) cheltuind la fel de mult ca alti 50% (persoane cu venituri sub medie).