MAI declară război drogurilor sintetice: 16 noi substanțe pe lista interzisă, plus lege nouă privind stupefiantele

MAI propune actualizarea Legii 143/2000 pentru a interzice 16 noi droguri sintetice, conform directivelor europene. Proiectul vizează eficientizarea expertizelor medico-legale prin acces rapid la standarde de referință din capturi, sprijinirea cercetării științifice și consolidarea antrenamentului unităților canine, oferind autorităților instrumente moderne în lupta împotriva noilor substanțe psihoactive letale.

Ofensiva MAI împotriva noilor droguri sintetice. Ministerul de interne propune extinderea listei substanțelor interzise

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a organizat marți, 12 mai 2026, o dezbatere publică de o importanță majoră pentru siguranța publică, vizând un proiect de lege care propune actualizarea listei substanțelor interzise în România.

Această inițiativă legislativă are ca scop principal transpunerea unei Directive a Comisiei Europene din octombrie 2025 și reprezintă un pas crucial în combaterea noilor forme de criminalitate organizată și a consumului de substanțe psihoactive de ultimă generație.

16 noi substanțe sintetice urmează să fie introduse pe lista neagră. Ce noutăți aduce proiectul?

Proiectul de act normativ al MAI prevede introducerea a 16 noi substanțe sintetice pe lista neagră, prin completarea tabelelor din Legea nr. 143/2000. Această actualizare nu este doar o formalitate administrativă, ci o necesitate impusă de dinamica extrem de rapidă a pieței ilicite de droguri.

Pe lângă interzicerea propriu-zisă, noua lege propune implicarea directă a Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române în identificarea rapidă a substanțelor regăsite în capturi, oferind astfel o bază legală solidă pentru expertizele chimice complexe.

O noutate absolută adusă de această propunere legislativă este reglementarea utilizării unor cantități de droguri sau produse psihoactive în scopuri didactice și de cercetare științifică.

Mai mult, proiectul MAI permite ca substanțele ridicate să poată fi remise instituțiilor care dețin câini și alte animale de depistare a drogurilor. Această măsură va asigura menținerea antrenamentului animalelor la standarde înalte, permițându-le să recunoască noile tipuri de droguri sintetice chiar și înainte ca procesele judiciare ale traficanților să fie finalizate prin hotărâri definitive.

În plan administrativ, proiectul introduce reguli stricte privind conservarea probelor. Toate contraprobele recoltate în cadrul dosarelor penale urmează să fie păstrate pentru o perioadă de 10 ani de la momentul în care măsura confiscării devine definitivă.

Această prevedere este menită să asigure transparența și posibilitatea reevaluării probelor în cazul unor noi descoperiri științifice sau revizuiri juridice, element care lipsește din legislația actuală.

De asemenea, la procesul de distrugere a drogurilor vor participa obligatoriu specialiști antidrog din cadrul structurilor teritoriale ale IGPR, alături de gestionarii camerelor de corpuri delicte, pentru a garanta eliminarea totală și sigură a acestor substanțe de pe piață.

Este esențial ca laboratoarele medico-legale să primească eșantioane din substanțele confiscate

Fundamentarea acestor măsuri se bazează pe rapoartele Comitetului științific extins al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile. Experții europeni au evaluat riguros riscurile prezentate de compuși precum 2-MMC, NEP și 4-BMC, concluzionând că aceștia prezintă pericole grave pentru sănătatea publică.

De exemplu, substanța 2-MMC este monitorizată în Uniunea Europeană încă din anul 2013 și a fost deja detectată în 23 de state membre, fiind responsabilă pentru cel puțin opt decese confirmate.

Situația este și mai alarmantă în cazul substanței NEP, care a fost identificată în 25 de state și a cauzat moartea a 63 de persoane.

Deși pentru compusul 4-BMC nu s-au raportat încă decese, prezența sa în 18 state europene justifică pe deplin interzicerea preventivă a acestuia în România.

O problemă majoră identificată de specialiști se referă la capacitatea de diagnosticare a instituțiilor medico-legale. În prezent, acestea utilizează tehnici de cromatografie pentru a analiza probele biologice recoltate de la șoferi sau de la persoanele decedate. Totuși, succesul acestor analize depinde de existența unor standarde de referință.

În cadrul expunerii de motive a proiectului, reprezentanții MAI au explicat că, deși unele instituții au reușit să achiziționeze standarde pentru anumite substanțe noi de la firme specializate, lista acestora rămâne limitată și nu poate ține pasul cu tendințele de consum din România, care se schimbă cu o frecvență îngrijorătoare.

Din acest motiv, autoritățile consideră că este esențial ca laboratoarele medico-legale să primească eșantioane din substanțele confiscate de structurile MAI într-un regim de maximă celeritate.

Argumentul principal este că, având în vedere viteza cu care apar noi droguri pe străzi, este imperios necesar ca aceste mostre să fie disponibile cercetătorilor înainte de soluționarea definitivă a cauzelor penale. Această abordare ar preveni situațiile critice în care testele rapide de pe teren indică un rezultat pozitiv, însă laboratoarele nu pot confirma oficial prezența substanței în lipsa materialelor de comparație necesare, blocând astfel actul de justiție.