Nascuta cu mare greutate, „Legea Lupu” a fost motiv de aprige dispute itre partidele politice parlamentare care s-au chinuit, – unele sa impiedice, altele sa promoveze aparitia ei. Iar acum se aduce din ce i ce mai des i discutie posibilitatea si chiar necesitatea modificarii acestei legi. intre timp, taranul sta cu buzele umflate si asteapta i continuare sa vada daca i se da sau nu pamint.
Terenurile retrocedate pe baza Legii nr. 1/2000 pina la aceasta data nu reprezinta mare lucru din itreaga suprafata agricola sau impadurita ce urma a fi pusa i posesie. De
exemplu, i judetul Suceava – cel mai bogat i padure – doar 0,05% din totalul suprafetei impadurite ce urmeaza sa fie retrocedata a fost pusa efectiv i posesie. Din cele aproape 170 de mii de hectare revendicate, au fost validate dosare pentru doar 20 de mii de hectare si au fost icheiate 22 de procese-verbale de punere i posesie pentru numai 92 de hectare de padure. Programul de guvernare al PDSR vorbeste de posibilitatea retrocedarii a circa o treime din terenuri i cursul acestui an.
Oricum, totalul hectarelor cerute de fostii proprietari sau de urmasii lor depaseste cu mult suprafata fizica existenta. Senatorul Victor Apostolache, presedinte al comisiei pentru Agricultura si Silvicultura, spune ca „domnul Lupu si domnul Muresan au ascuns ca pentru aplicarea legii mai trebuiau ica vreo sapte sute de mii de hectare de teren. De aceea au venit cu varianta despagubirilor acolo unde nu este pamint. Despagubiri care urmeaza sa le plateasca tinerii de azi. Ce ma sperie pe mine este faptul ca tavalugul, o data pornit, este greu sa-l mai opresti. Ca sa modifici o lege croita prost, dar care a icaput sa se aplice este foarte greu si s-ar putea sa produca si mai mari neajunsuri daca nu se cunoaste bine situatia din teritoriu”. Iar situatia din teritoriu pare a fi foarte greu de cunoscut. Opinia celor aflati acum la putere este ca „Legea Lupu” are efecte negative asupra dezvoltarii agriculturii, pentru ca „singura suprafata organizata a tarii se fragmenteaza. in citeva judete s-au repartizat suprafete i conformitate cu Legea nr. 1/2000, iar acestea sunt acum abandonate pentru ca oamenii se itreaba cu ce sa lucreze pamintul”, explica acelasi Victor Apostolache. Zvonul modificarii legii capata consistenta, si chiar premierul Nastase a afirmat recent ca aceasta lege a ajuns itr-un blocaj pentru ca a fost prost construita, lasind sa se iteleaga ca „Legea Lupu” urmeaza a fi amendata, dar fara modificarea limitelor suprafetelor retrocedate. Tocmai aceste limite – 50 de ha teren arabil si 10 ha de padure – au constituit de fapt marea miza a scandalurilor, atit din coalitia ce a promovat-o, cit si dintre puterea si opozitia din legislatura trecuta.
Cu lemnul taiat si cu banii luati
Blocajul de care vorbea premierul pare sa aiba la origine, pe de o parte, ritmul lent i care comisiile de aplicare a Legii Lupu identifica proprietarii si proprietatile, iar pe de alta parte, raportarile eronate, de cele mai multe ori supraevaluate, pe care judetele s-au obisnuit sa le trimita la „centru”. Senatorul PDSR Victor Apostolache icearca sa justifice aceasta situatie: „Indiferent cine este numit la judete, raportarea va fi la fel de proasta, pentru ca oamenii de acolo au raportat o data, la presiunea lui Muresan, care ii obliga – si s-a si transmis i teritoriu ca le desface contractul de munca daca nu-si fac programul. Acum, cei de azi o tin lant cu aceste raportari. L