Sub presiunea războiului, economia Rusiei se clatină
În pofida mesajelor oficiale transmise de la Moscova, care insistă asupra unei economii reziliente și aflate pe o traiectorie ascendentă, realitatea economică a Rusiei este tot mai tensionată. Potrivit unui raport recent al Institutului de Economie a Tranziției din Stockholm (SITE), prezentat pe 13 mai în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe ai Uniunii Europene, costurile războiului din Ucraina, alături de impactul sancțiunilor internaționale, afectează în profunzime stabilitatea economică a țării.
Rusia raportează un avans impresionant al PIB-ului, estimat la 4,3% pentru 2024, însă experții atrag atenția că aceste cifre sunt înșelătoare și maschează o criză latentă, alimentată artificial prin măsuri fiscale și monetare de avarie.
Economia rusă supraviețuiește în prezent grație unui stimul fiscal agresiv
Raportul SITE subliniază că economia rusă supraviețuiește în prezent grație unui stimul fiscal agresiv specific unei economii de război. Acest model economic a permis menținerea unei aparente stabilități, dar a generat distorsiuni structurale care, pe termen mediu și lung, pun sub semnul întrebării viabilitatea sistemului.
„Stimulul fiscal al economiei de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțare opaca, alocarea distorsionată a resurselor și rezervele fiscale în scădere o fac nesustenabilă pe termen lung”, se arată în raportul citat de Reuters.
Declarația-cheie a documentului este lipsită de echivoc: „Spre deosebire de narațiunile de la Kremlin, timpul nu este de partea Rusiei”.
Dubii asupra datelor economice oficiale
Torbjorn Becker, directorul SITE, a atras atenția asupra discrepanțelor majore între indicatorii raportați de autoritățile din Rusia și realitățile economice observabile. Potrivit lui, inflația reală este cel mai probabil mult mai ridicată decât nivelul oficial declarat de 9-10%, iar acest artificiu statistic duce automat la o supraevaluare a PIB-ului real.
„Care bancă centrală obișnuită ar avea o rată de politică care este practic cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă vreuna dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar fi plecat din treabă a doua zi”, a declarat Becker, referindu-se la dobânda de politică monetară a Băncii Centrale a Rusiei, situată la 21%.
Deficitul fiscal real, mult mai mare decât cel raportat
Un alt aspect controversat este nivelul real al deficitului bugetar. Oficial, Rusia a raportat un deficit de doar 2% din PIB de la începutul invaziei, dar analiștii SITE susțin că aceste date nu reflectă cheltuielile reale cu războiul.
„Cifrele fiscale din Rusia nu corespund cu adevărat cu ceea ce credem că depun efortului de război”, a precizat Becker. Potrivit acestuia, finanțarea indirectă a războiului prin sistemul bancar – fără includerea acestor costuri în bugetul oficial – ar putea ridica deficitul real la peste 4%.
Această practică implică riscuri serioase pentru stabilitatea financiară internă, întrucât băncile sunt forțate să acorde volume mari de credite într-un mediu economic fragil, fapt ce ar putea prefigura o criză bancară internă. „Aceștia sunt toți indicatori clasici pe care îi monitorizăm pentru a anticipa apariția unei crize bancare”, a subliniat economistul.
Sprijin din partea Comisiei Europene
Concluziile raportului au fost susținute și de Comisia Europeană. Comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis a confirmat că instituția împărtășește preocupările SITE cu privire la lipsa de transparență a datelor economice ruse și la fragilitatea din ce în ce mai accentuată a economiei Federației Ruse.
„Aceștia sunt toți indicatori la care ne uităm de obicei atunci când vrem să prezicem criza bancară”, a declarat Dombrovskis.
El a subliniat că această fragilitate structurală justifică intensificarea presiunii internaționale asupra regimului de la Kremlin care încearcă să creze o imagine diferită.
„Analiza lor evidențiază lipsa de încredere a statisticilor rusești și modul în care economia rusă nu funcționează așa cum sugerează statisticile sale oficiale”, a spus Valdis Dombrovskis.
Rezistența economică, o aparență înșelătoare
Deși Kremlinul se străduiește să transmită imaginea unei economii rezistente, în pofida războiului și a izolării internaționale, datele din teren și analizele independente sugerează altceva: un model economic susținut artificial, vulnerabil la colaps pe termen lung, și o economie care plătește din ce în ce mai scump ambițiile militare ale regimului Putin.
Retorica triumfalistă nu poate ascunde realitatea unei economii suprasolicitate, alimentate de împrumuturi, opacitate fiscală și politici monetare nesustenabile. Iar timpul, spre deosebire de ceea ce susțin oficialii ruși, pare să lucreze împotriva lor.
