Lovitura cruntă pentru unguri! Va fi dezastru peste graniță. Situație fără precedent

Lovitură fără precedent pentru unguri în plină criză sanitară și financiară. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru buget, Johannes Hahn. Potrivit acestuia, fondurile europene, atât pentru Ungaria cât și pentru Polonia ar urma să fie înghețate.

Ungurii primesc o lovitură neașteptată. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru buget, Johannes Hahn. Potrivit acestuia, Comisia Europeană ar putea propune îngheţarea fondurilor europene pentru Polonia şi Ungaria, pe motivul încălcării statului de drept, înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc în Ungaria pe 3 aprilie.

Totodată, oficialul european a subliniat faptul că este nevoie de o acțiune conform regulilor, iar data alegerilor nu poate să fie luată în calcul.

”Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european. Precizările acestuia vin după o serie de întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva celor două ţări noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.

Amintim faptul că tensiunile dintre Bruxelles și Ungaria, dar și Polonia sunt destul de vechi, iar în acest sens, guvernele de la Budapesta şi Varşovia au contestat acest mecanism la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), verdictul acesteia fiind aşteptat pe 16 februarie.

Pe de altă parte, avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine cont de recomandările respectivului avocat.

Ungaria și Polonia, criticate de Bruxelles

Trebuie menționat faptul că în ultimele luni Bruxelles-ul a criticat aspru Polonia și Ungaria, precizând că cele două țări, conduse de guverne conservatoare, încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional.

În acest sens, o serie de proceduri de infringement şi acţiuni la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care din aceleaşi motive nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE că practică standarde duble şi că-şi atribuie competenţe ce nu sunt prevăzute în tratatele UE.

De asemenea, în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a cerut Poloniei şi Ungariei să-i clarifice cum intenţionează să soluţioneze preocupările exprimate.

Mai exact, Bruxellesul a cerut Varşoviei explicaţii despre independenţa sistemului judiciar, în special despre crearea unei camere disciplinare în cadrul Curţii Supreme, şi contestarea întâietăţii dreptului UE.

Pe de altă parte, în cazul ungurilor, executivul comunitar menţionează mai ales probleme legate de conflicte de interese şi atribuirea contractelor publice, acuzând că mare parte din fondurile europene ajung în final furnizori care au legături cu partidul Fidesz al premierului Viktor Orban.

Condițiile puse de UE

Având în vedere întreaga situație, Johannes Hahn a precizat că nu a primit niciun răspuns din partea Poloniei până la termenul limită stabilit de Comisia Europeană pentru luni, astfel că urmează să trimită Varşoviei un rapel, în timp ce pentru Ungaria aceste termen impus de Comisie expiră marţi.

Potrivit acestuia, în cazul în care Comisia Europeană nu este mulțumită de răspunsurile Varşoviei şi Budapestei, sau dacă nu le primeşte deloc, atunci va pregăti într-o lună propunerea de îngheţare a fondurilor europene alocate Poloniei şi Ungariei, propunere ce are nevoie doar de aprobarea unei majorităţi calificate a statelor membre.

Amintim faptul că, pe lângă această acțiune, în urmă cu o săptămână, Executivul comunitar anunța că va reţine din fondurile europene alocate Poloniei, dacă aceasta nu va începe să plătească o amendă 500.000 de euro pe zi impusă de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) în urma refuzului Varşoviei de a închide mina de lignit de la Turow, situată la frontiera cu Republica Cehă.

Aceasta din urmă a reclamat daune de mediu produse pe teritoriul său de mina din Polonia. Guvernul polonez încă încearcă să ajungă la soluţie amiabilă cu executivul ceh, care să includă şi plata unor compensaţii.

În același timp, într-un alt caz separat, în 2021, CJUE a decis o altă amendă împotriva Poloniei, de un milion de euro pe zi, pentru neaplicarea unei hotărâri a instanţei europene de suspendare a activităţii noii camere disciplinare pentru judecători.

Pe de altă parte, această hotărâre a CJUE a fost considerată neconstituţională de Tribunalul Constituţional polonez, care a contestat implicit întâietatea dreptului UE asupra celui al statelor membre şi a iritat astfel şi mai mult Comisia Europeană, adâncind conflictul Bruxellesului cu Varşovia pe tema statului de drept.