Locurile de munca migreaza spre tari calde

individual poate fi germenele bunastarii colective – isi demonstreaza inca o data valabilitatea in era globalizarii. Cautarea unui „mai bine”, interdependenta pietelor si economiilor, dezvoltarea tehnologiei si competitia tot mai acerba au provocat mutatii radicale pe piata globala a fortei de munca. Fortat de imprejurari, sectorul privat a gasit calea spre profituri mai mari si piete mai bune, orientandu-se singur spre locurile cu forta de munca ieftina. Mari companii (precum Microsoft sau Cisc

individual poate fi germenele bunastarii colective – isi demonstreaza inca o data valabilitatea in era globalizarii. Cautarea unui „mai bine”, interdependenta pietelor si economiilor, dezvoltarea tehnologiei si competitia tot mai acerba au provocat mutatii radicale pe piata globala a fortei de munca. Fortat de imprejurari, sectorul privat a gasit calea spre profituri mai mari si piete mai bune, orientandu-se singur spre locurile cu forta de munca ieftina. Mari companii (precum Microsoft sau Cisco Systems) au ales sa-si externalizeze serviciile in tari emergente, in detrimentul pietelor locale. „Noul mileniu va fi o era a globalizarii – care a generat schimbari fundamentale in modul in care muncim, facem afaceri, dar mai ales in solicitarile carora trebuie sa le facem fata datorita schimbarilor in forta de munca la nivel global”, afirma Nannette Ripmeester, directorul general al companiei ELM, specializata in analiza si consultanta in mobilitatea fortei de munca. Altfel spus, la confluenta tehnologiei cu saracia, jocul pietei a gasit avantaje de ambele parti: companiile isi reduc costurile, forta de munca isi umfla veniturile.Pe acest fundal, doua sunt fenomenele care atrag atentia economistilor si, recent, a politicienilor: offshoring-ul (cand o companie isi deschide o filiala in alta tara folosind fie angajatii sai fie personal local) si outsourcing-ul (cand o firma solicita alteia sa-i presteze anumite servicii pe care inainte si le furniza singura). Ultimul dintre ele a devenit chiar „cap de acuzare” in campania electorala din SUA. Senatorul John Kerry, contracandidatul presedintelui SUA, George W. Bush, acuza administratia de la Casa Alba ca a permis expansiunea operatiunilor de outsourcing, privand americanii de locuri de munca. Analistii economici sunt insa de alta parere. Un studiu al bancii de investitii UBS arata ca SUA pierd anual 400.000 de locuri de munca din cauza offshoring-ului efectuat de companiile americane – cifra ce reprezinta insa doar 0,3 la suta din forta de munca americana. Cei mai multi economisti spun ca efectul offshoring-ului asupra economiilor tarilor bogate este positiv, pentru fiecare dolar cheltuit de o companie in tarile cu forta de munca ieftina, economia „natala” a acesteia castigand 1,4 dolari (gratie eficientei si profiturilor obtinute de respectiva firma). O analiza publicata recent de cotidianul Financial Times arata ca, potrivit specialistilor in domeniu, 30 % din costurile unei companii occidentale sunt destinate capitalului, iar restul (70%), fortei de munca. Ca urmare, firmele care angajeaza personal din tarile in curs de dezvoltare sunt in avantaj fata de celelalte, sustin analistii economici.
India si China, principalii rivali
Offshoring-ul si oursourcing-ul sunt insa asemeni unui cutit cu doua taisuri – au impins inainte economiile Indiei si Chinei, dar le-au afectat (mai mult sau mai putin) pe cele ale SUA si Europei. Forta de munca ieftina din China a stat la baza cresterii spectaculoase a productiei industriale, a investitiilor straine directe, care au depasit in ultimele doua decenii 500 de miliarde de dolari, alimentand exporturile – al caror nivel se ridica la 124 de miliarde de dolari, numai in relatia cu SUA. Nepasatoare la ideologiile protectioniste ale politicienilor, multe companii din SUA, Europa si chiar Japonia au decis sa-si mute centre intregi de productie in China. Totodata, valul importurilor ieftine din China a lovit industria textila din Carolina de Sud, ducand in ultimii trei ani la pierderea a 56.800 de slujbe. Mult mai dramatic a fost insa impactul in Europa, respectiv pentru Germania: gigantul industrial Thyssen-Krupp si-a demontat cea mai moderna unitate de productie a otelului din Dortmund si a mutat-o aproape de Shangai. Asa se face ca astazi China este privita ca o amenintare la adresa pietei globale a fortei de munca, atat in domeniul productiei, cat si (recent) in cel al serviciilor de outsourcing ale firmelor occidentale. In cazul Indiei, intrarea sa in circuitul „centrelor de servicii” deschise de companiile occidentale a dus la crearea unei noi generatii de consumatori cheltuitori, sustin specialistii, dar si la angajarea a peste 350.000 de persoane. Pentru tarile dezvoltate, economiile in expansiune ale Indiei si Chinei si avantajul unei forte de munca ieftine se reduce, deloc simplist, la o cifra: inca 2-2,5 miliarde de consumatori, de potentiali angajati ce cresc presiunea asupra crearii de noi locuri de munca. „Pentru a atrage, motiva si retine angajatii cei mai potriviti, trebuie sa intelegem dinamica fortei de munca la nivel global. Expatrierea virtuala va deveni realitatea secolului XXI”, afirma Nannette Ripmeester. Daca economia SUA s-a dovedit intodeauna mai flexibila la efectele globalizarii, nu la fel stau lucurile cu economia Europei, slabita de prea vechi rigiditati structurale. Birocratia, lipsa de maleabilitate a pietei fortei de munca, perspectiva sumbra a cresterii fara precedent a ratei imbatranirii vor schimba radical peisajul pietei fortei de munca. Daca adaugam si modul de viata european – salarii mari, concedii lungi si cat mai putine ore de munca – viitorul globalizarii nu suna tocmai bine. Economiei europene ii va fi greu sa faca fata mutatiilor fortei de munca, in conditiile in care are tot mai multe optiuni in febra cautarii unui „mai bine”.