Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională
Pandemia de coronavirus i-a determinat pe liderii financiari să își regândească atribuțiile odată cu noua realitate operațională. Se pare că 53% dintre liderii financiari intervievați în cadrul studiului anual al EY – Financial Accounting Advisory Services (FAAS), cred că mai mult de jumătate dintre activitățile curente ar putea fi automatizate în următorii trei ani.
Schimbările provocate de pandemia COVID-19 și incertitudinile geopolitice și macroeconomice rezultate oferă directorilor financiari (CFOs) oportunitatea de a-și regândi rolul și modul în care poate fi structurată și realizată raportarea companiilor, conform concluziilor celei de-a șasea ediții a studiului anual al EY – Financial Accounting Advisory Services (FAAS), intitulat Cum poate raportarea să creeze legătura dintre compania dumneavoastră și adevărata sa valoare?.
Studiul, care a sondat opiniile a peste 1.000 de directori și controlori financiari din 26 de țări, arată că liderii financiari anticipează că funcția lor va arăta foarte diferit în viitor, datorită unei tranziții substanțiale către un model operațional mai inteligent. 53% dintre respondenți estimează că mai mult de jumătate dintre activitățile curente care țin de zona financiară și de raportare, efectuate în prezent de oameni, vor fi executate de inteligența artificială (AI) în următorii trei ani. Totodată, 54% consideră că funcția financiară ar putea fi susținută în mare parte de sistemele bazate pe tehnologia blockchain.
Cu toate acestea, pentru a valorifica la maximum tehnologiile inteligente în raportarea corporativă, o condiție esențială menționată de respondenți este creșterea gradului de încredere în aceste tehnologii. Drept urmare, mai bine de două treimi (68%) dintre liderii financiari consideră că sistemele de guvernanță, de control și cele etice trebuie dezvoltate și rafinate pentru inteligența artificială.
Îngrijorările liderilor financiari
Fără astfel de sisteme, liderii financiari (63%) sunt îngrijorați de riscurile pe care le poate genera utilizarea AI în finanțe și raportare, de la amenințări la adresa securității, la riscuri de reglementare. În același timp, mulți respondenți nu au încredere pe deplin în rezultatele acestor sisteme, 47% declarând că nu se poate avea încredere în calitatea datelor financiare generate de AI în aceeași măsură ca în cea a datelor provenite din sistemele financiare tradiționale.
Guillaume Macczak, Partener Asociat CFO & GBS Services, EY România: “Conștientizarea progreselor tehnologice în operațiunile de finanțe este în creștere. Acest fenomen poate aduce noi riscuri pentru profesioniștii în contabilitate sau raportare. Prin urmare, accentul ar trebui să fie pe construirea încrederii în rezultatele AI și a „unei povești a valorii”, prin interpretări ale seturilor de date.
În România, o parte importantă a activităților de contabilitate și raportare sunt încă neautomatizate în unele organizații. Prin urmare, acest lucru ar putea fi un salt înainte spre cele mai bune practici ce implică o investiție limitată, de exemplu, prin proiecte-pilot, astfel având loc construirea fundației, cărămidă după cărămidă, pentru o organizație a viitorului în privința finanțelor. Acest lucru ar putea, de asemenea, să micșoreze decalajul perceput de tinerii profesioniști, la începutul carierei lor, între viața personală și cea profesională, accentuată de munca la distanță din ultimele 12 luni.
Blockchain este încă perceput ca un „hype”, o tehnologie extravagantă și costisitoare. Cu toate acestea, blockchain generează tot mai multă încredere ca model financiar, în timp ce noile arhitecturi descentralizate îl fac mai accesibil.
În cele din urmă, capacitatea de a digera mai multe date deschide ușa către indicatori și raportări nefinanciare, care sprijină implementarea inițiativelor de afaceri durabile și permite liderilor de afaceri să cuantifice impactul lor financiar, social și de mediu.”
Plasarea funcției financiare în centrul raportării valorii pe termen lung
Având în vedere că investitorii și alți actori interesați își doresc ca organizațiile să adopte o perspectivă pe termen lung și să se concentreze pe crearea de valoare, studiul arată că majoritatea directorilor și controlorilor financiari respondenți (72%) consideră binevenită o astfel de schimbare. Peste două treimi dintre respondenți (69%) au declarat că directorii financiari și liderii funcțiilor financiare sunt considerați tot mai mult de către principalii actori interesați drept gardieni ai valorii pe termen lung în cadrul organizației lor.
Totodată, două treimi (66%) dintre liderii financiari au declarat că cererea pentru analize prospective și prognoze financiare a crescut în ultimele 12 luni. Respondenții au indicat și că actorii interesați doresc noi date legate de elementele nefinanciare ale raportărilor companiilor, cum ar fi aspectele legate de mediu, sociale și de guvernanță (55%). Atenția tot mai mare acordată informațiilor nefinanciare de înaltă calitate este confirmată de 65% dintre respondenți, care consideră că organizația lor dispune de o valoare substanțială care nu este măsurată sau comunicată prin intermediul indicilor cheie de performanță financiari tradiționali, cum ar fi valoarea mărcii și capitalul uman.
Liderii financiari trebuie să regândească rolul pe care raportarea este așteptată să îl joace în prezentarea valorii create de întreprindere. Dacă finanțele nu reușesc să joace un rol central în satisfacerea acestor așteptări diferite, raportarea ar putea deveni din ce în ce mai irelevantă. Este o ocazie pentru liderii financiari de a-și stabili atribuții în măsură să asigure informațiile așteptate de organizații, cu rapiditatea și flexibilitatea necesare.
Raportul complet poate fi citit aici.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





