Prin ratarea probabilă a ţintei de inflaţie, BNR a învăţat că trebuie să sufle şi-n iaurt, când vine vorba de politici monetare. Pe termen scurt, se anunţă un impact economic major.

Pe baza datelor statistice din ultimele luni, banca centrală a decis să corecteze prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului cu 1,8 puncte procentuale mai sus decât în august, respectiv la 5,7%. 80% din creştere este pusă pe seama scumpirii alimentelor. Cât priveşte prognoza pentru decembrie 2008, BNR vede o inflaţie de 4,3%, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul anticipat în august.

Ţintele de inflaţie au rămas de 3,8% pentru 2008 şi de 3,5% pentru 2009. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că depăşirea ţintei de inflaţie din acest an se datorează în mare parte creşterii preţurilor la produsele agroalimentare, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. În plus, toate riscurile majore pe care banca centrală le vedea în luna august s-au îndeplinit: şi creştere salarială alertă, şi secetă, şi majorări de preţuri internaţionale la petrol, cereale şi plante tehnice. În plus, agenţia americană de rating Standard&Poor’s a anunţat înrăutăţirea perspectivei de rating de ţară pentru România de la „stabilă“ la „negativă“. A penalizat astfel „reacţia limitată a Guvernului la creşterea rapidă a dezechilibrelor externe“, în special a creşterii defictului de cont curent, estimat pentru acest an la 14% din PIB. Fără o politică fiscală mai restrictivă, pedala politicii monetare nu poate aduce singură rezultatele scontate.

Majorări cu repetiţie la BNR

77-8251-43macroeconomie46.jpgAcum câţiva ani, Polonia a trecut printr-o situaţie similară cu cea a României de acum. Chiar dacă deficitul de cont curent al ţării nu depăşea 6% din PIB, deprecierea masivă a monedei naţionale a forţat creşterea dobânzii de politică monetară, în etape succesive, cu câteva puncte procentuale. Cu dobânzi în creştere abruptă, polonezii şi-au sacrificat creşterea economică până aproape de zero.

Ce este de aşteptat însă să se întâmple cu România şi cu politica monetară a BNR? Directorul de investiţii al Interamerican, Radu Crăciun, spune că „o depreciere mai mare a leului este în continuare în cărţi, undeva până în zona de 3,45 lei pentru un euro, anul viitor“. Tendinţa de depreciere a leului este vizibilă şi este de aşteptat ca ea să continue, dar nu mai departe de un maximum de 20%, explică Crăciun. „O depreciere de peste 20% a leului în prima parte a anului viitor ar conduce clar la o dezancorare a dezinflaţiei, lucru pe care BNR nu îl va permite“, apreciază acesta.

În concluzie, este de aşteptat ca BNR să fie gata în orice moment să crească dobânda de politică monetară, chiar dacă nu neapărat la următoarea şedinţă a BNR (imediat după sărbătorile de iarnă). Dacă anul viitor vom avea o creştere de dobândă mai agresivă, cursul mediu de schimb în 2008 s-ar putea situa la nivelul de 3,43 – 3,44 lei pentru un euro, spune Crăciun. Mugur Isărescu a atras atenţia la rândul său asupra existenţei riscului unei corecţii spontane a cursului de schimb, care ar putea conduce şi la deteriorarea creşterii economice şi a inflaţiei. Pentru a preîntâmpina toate dezechilibrele economice şi a evita retrogradarea ratingului de ţară este necesară şi corelarea politicilor guvernamentale (cel puţin cele ale viitorului guvern, după cum a spus Isărescu) cu cele ale băncii centrale.

77-8253-43_mugurisarescu_c.jpg«Atragem atenţia asupra dezechilibrelor pentru că nu dorim să se creeze programe economice cu care să se câştige alegerile, dar care să nu fie sustenabile.»
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Te-ar putea interesa și: