Leul rămâne în zona de 4,6 unități pe euro, dar presiunile de depreciere sunt tot mai mari
Moneda națională rezistă la un nivel stabil față de euro, cu efecte pozitive în menținerea prețurilor aferente sectorului de servicii și a ratelor la creditele bancare în monedă europeană, dar presiunile de depreciere sunt în creștere.
Cursul de schimb leu/euro s-a oprit cu greu sub pragul de 4,6 lei pentru o monedă europeană la finalul lunii trecute, iar acum pare că s-a „liniștit” în zona 4,57-4,58 lei pe euro. Dar presiunile de depreciere a leului nu au dispărut și vor rămâne la fel sau vor fi mai mari în următoatele 12 luni, după cum apreciază inclusiv specialiștii Băncii Naționale a României, care arată că stabilitatea monedei naționale este amenințată în primul rând de deficitul de cont curent, indicator în creștere puternică în acest an.
BNR nu are ca principal obiect de activitate stabilitatea cursului de schimb, ci controlul inflației. Cum însă raportul dintre leu și euro influențează în mod direct sectorul de servicii, unde majoritatea produselor oferite sunt exprimate în moneda europeană, ca și pe cel al valorii importurilor, cursul de schimb se reflectă automat în inflație. Dacă adăugăm și riscurile asociate cu euro din creditele acordate de bănci în monedă europeană devine evident că BNR este forțată să controleze pe cât de mult poate și variația monedei naționale.
Scăderea rezervei valutare a BNR cu 1,6 miliarde euro în septembrie, până la 33,32 miliarde euro, este pusă de analiștii bancari pe seama ținerii în frâu a cursului de schimb. Cu alte cuvinte, BNR a introdus banii în piață pentru a nu lăsa leul să sară de 4,6 unități pe euro, în condițiile în care luna trecută a fost dominată de dividendele achitate de companiile de stat după decizia guvernului de a aduna cât mai mulți bani de la societățile pe care le controlează. Situația a dus la creșterea accelerată a dobânzilor interbancare, a indicatorului ROBOR, care se menține însă sub 2% (pentru cel la trei luni, utilizat la calculul DAE în cadrul creditelor în lei).
Presiunile de depreciere a leului rămân însă neschimbate. În condițiile în care Zona Euro înregistrează excedent de cont curent și creștere economică, moneda euro se află pe un trend de apreciere față de restul valutelor internaționale. Iar cum economia noastră consemnează un deficit tot mai mare, tendința de depreciere a monedei naționale este clară și va fi chiar mai puternică anul viitor, când creșterea economică nu va mai fi la fel mare, iar deficitul tot mai greu de gestionat.
Presiuni de depreciere
Cel mai probabil, cursul de schimb va rămâne sub pragul de 4,6 lei pe euro în acest an, dar cursul mediu pentru 2017 va la 4,56 lei. Dacă rămânem pe același trend de depreciere ușoară și controlată a leului, anul viitor ar trebui să asistăm la un raport de 4,66 – 4,67 lei pe euro, peste valoarea medie estimată de Comisia Națională de Prognoză (CNP), de 4,55 lei pe euro. CNP menționează și un curs mediu de 4,54 lei pentru 2019, posibil doar dacă ar avea loc o inversare a evoluției monedei naționale, de la depreciere la apreciere.
Rapoartele băncilor comerciale indică tot un nivel de peste 4,6 lei pe euro pentru 2018 și 2019, cu posibilitatea atingerii pragului de 4,7 lei chiar de anul viitor. Cum însă cel mai scăzut nivel pentru moneda națională a fost înregistrat în 2012 la 4,64 lei pe euro, nu putem spune că un curs între 4,6 și 4,7 lei este o surpriză pentru economia autohtonă. Iar o depreciere anuală a leului față de euro de circa 1%, cum este și cea de anul acesta, este relativ ușor de suportat și de către cei care au credite bancare în moneda europeană, susținuți și de creșterile salariale din ultimii ani. Va conta și inflația, care ar putea urca la peste 2,5% anul acesta și la 4% anul viitor, scumpire care va reduce din venitul disponibil al populației.
Ministerul de Finanțe trebuie să anunțe în această perioadă și cursul de schimb leu/euro pentru calculul accizelor de anul viitor. Raportul valutar din prezent este în continuare sub nivelul stabilit pentru 2015, de 4,73 lei pe euro, ceea ce înseamnă că se va păstra același curs de 4,73 lei și pentru anul viitor. Nivel care nu a fost atins niciodată de cursul oficial al BNR, dar care permite guvernului să adune mai mulți bani la buget.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





